Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 7, art. 8 alin. (1), (2) și (3) și art. 9 din vechea formă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
- Practic nu se schimbă nimic pentru cei care cer azi ajutor public judiciar: textele analizate sunt cele dinainte de modificările aduse prin Legea nr. 31/2023 și Legea nr. 268/2024, deja înlocuite de forma actuală a legii.
- Decizia e definitivă și general obligatorie, deci închide definitiv contestațiile constituționale pe aceste texte, pentru dosarele vechi aflate încă pe rol.
Publicat: M. Of. nr. 646 din 5 august 2026
Pronunțată: 11 decembrie 2025
Curtea Constituțională a respins contestația ridicată împotriva regulilor din vechea lege a ajutorului public judiciar în materie civilă, mecanismul prin care statul plătește sau avansează cheltuielile de judecată pentru persoanele fără venituri suficiente. Decizia nr. 761/2025, publicată în Monitorul Oficial la aproape opt luni de la pronunțare, e a doua decizie a Curții Constituționale din ultima perioadă publicată pe tema accesului la justiție, după decizia privind termenul de contestație la executare silită.
Cazul a pornit de la o cerere de ajutor public judiciar respinsă în 2019 de Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Autoarea excepției a susținut că plafoanele de venit din lege (300 de lei pe membru de familie pentru ajutor integral, 600 de lei pentru ajutor de 50%) nu mai fuseseră actualizate din 2008 până în 2019, deși salariul minim pe economie crescuse semnificativ în acest interval, și că sfera cheltuielilor acoperite de ajutorul maxim (echivalentul a 10 salarii minime brute) era prea restrânsă. Curtea a respins criticile, unele ca nemotivate, altele pe fond, considerând că stabilirea plafoanelor și a criteriilor de acordare ține de opțiunea legiuitorului, nu de o problemă de constituționalitate. Aceleași praguri de 300 și 600 de lei au ajuns din nou la CCR, de data aceasta în forma actuală a ordonanței, iar instanța le-a confirmat și pe acestea ca fiind constituționale.
Aceeași opțiune a legiuitorului explică și de ce ajutorul public judiciar se oprește la persoanele fizice. Curtea a confirmat în 2026 că o societate comercială nu poate fi niciodată beneficiara acestui ajutor, ci doar a unor facilități la plata taxei de timbru.
Efectele pe care le produce
Pentru cei care solicită azi ajutor public judiciar, decizia nu schimbă nimic în practică: Un alt punct al aceluiași mecanism a fost lămurit între timp: cauțiunea pentru suspendarea executării silite nu intră în ajutorul public judiciar. textele analizate de CCR sunt cele din redactarea veche a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, deja înlocuite prin Legea nr. 31/2023 și, pentru art. 8 alin. (3), prin Legea nr. 268/2024. Efectul real e altul: se închide definitiv o cale de contestare constituțională pentru dosarele vechi aflate încă pe rol, unde instanțele aplică forma anterioară a legii, iar judecătorii vor putea respinge direct excepții similare, fără o nouă sesizare a Curții.
Pentru dosarul care a generat sesizarea, decizia se comunică Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care va soluționa definitiv, pe baza legii validate de CCR, cererea de reexaminare a refuzului de ajutor public judiciar.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
- Nimic în text: art. 7-9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea analizată de CCR, sunt deja depășite de modificările aduse prin Legea nr. 31/2023 și Legea nr. 268/2024; forma actuală a legii nu e afectată de această decizie.
- Se închide o cale de atac: argumentele privind plafoanele neactualizate și formularea considerată neclară nu mai pot fi invocate ca excepție de neconstituționalitate în dosarele guvernate de vechea formă a legii.
- Jurisprudență confirmată: Curtea reafirmă, cu trimitere la deciziile nr. 592/2024 și nr. 517/2022, că stabilirea plafoanelor de venit și a criteriilor de acordare a ajutorului public judiciar ține de opțiunea legiuitorului, nu de o problemă de constituționalitate.
Decizia nr. 761/2025 nu a fost singura pronunțată în ședința din 11 decembrie 2025 care a ajuns târziu în Monitorul Oficial. Din aceeași ședință vine și decizia prin care Curtea a confirmat că regula de incompatibilitate a primarului cu funcția de membru în consiliul de administrație rămâne constituțională, publicată cu cinci zile mai devreme.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Predictibilitate: instanțele nu mai trebuie să analizeze pe fond argumente deja tranșate de CCR, iar dosarele vechi se pot soluționa mai rapid.
- Se confirmă că statul poate stabili plafoane de venit pentru accesul la ajutor public judiciar, atât timp cât criteriile există și se aplică uniform tuturor solicitanților.
Ce rămâne o problemă
- Persoanele cu dosare vechi, guvernate de forma anterioară a legii, nu obțin nicio ameliorare a condițiilor de acordare a ajutorului, deși argumentul privind plafoanele neactualizate avea o bază reală (creșterea salariului minim din 2008 până în 2019).
- Decizia nu spune nimic despre plafoanele valabile azi; cine caută sumele actuale trebuie să consulte forma actualizată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, nu cifrele din această decizie.
Sfaturi utile
- Nu folosi plafoanele din această decizie ca reper actual: cele 300 și 600 de lei pe membru de familie sunt cifre istorice, din forma legii dinainte de 2023; verifică mereu forma actualizată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008.
- Dacă ai o cerere de ajutor public judiciar respinsă: cererea de reexaminare se depune la instanța care a respins-o, în termenul prevăzut de lege, nu în legătură cu această decizie.
- Dacă ai un dosar vechi, dinainte de 2023, în care se discută aceste praguri: decizia CCR închide definitiv argumentul de neconstituționalitate; concentrează-te pe celelalte motive admisibile ale cererii.
- Pentru cheltuieli de judecată mari: consultă un avocat pentru a verifica dacă te încadrezi la vreuna dintre formele actuale de ajutor public judiciar (scutire, reducere, eșalonare sau amânare de taxe, plata avocatului sau a expertului), potrivit legii în vigoare azi.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
De ce a analizat CCR o formă veche a legii, dacă între timp a fost modificată?
Se schimbă plafoanele de venit pentru ajutorul public judiciar?
Mai poate fi contestată constituțional vechea formă a legii, cu aceleași argumente?
Unde găsesc formele actuale ale ajutorului public judiciar?
Aceeași logică, de a nu interveni în opțiunile legiuitorului privind drepturile salariale suplimentare, se regăsește și în decizia prin care CCR a menținut condiția salariului din 2022 pentru sporul de risc al sanitar-veterinarilor.
Analiza redacției
Problema reală pe care o tranșează decizia nu e dacă 300 de lei pe membru de familie erau puțin în 2019, ci cine are dreptul să spună asta. Curtea răspunde că pragul de venit e o alegere politică, nu una constituțională, și că instanța de contencios constituțional nu poate cenzura o cifră doar pentru că a rămas în urma economiei. Răspunsul e coerent cu deciziile nr. 592 din 5 noiembrie 2024 și nr. 517 din 3 noiembrie 2022, la care Curtea trimite expres, dar lasă în picioare exact întrebarea practică pe care a pus-o autoarea excepției.
Cel mai instructiv lucru din act iese abia din citirea alăturată a două articole care nu se citesc de obicei împreună. Art. 7 fixează plafonul ajutorului la „10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea”, deci se actualizează singur, în fiecare an, fără nicio intervenție a legiuitorului. Art. 8 alin. (1) și (2) fixează pragurile de intrare în sistem la 300 și 600 de lei, sume în cifre absolute, care nu se mișcă decât prin lege nouă. Același act are, așadar, un mecanism care ține pasul cu salariul minim și unul care rămâne blocat la valorile din 2008, iar efectul e că beneficiul crește pentru cine intră, în timp ce ușa de intrare se îngustează pe măsură ce veniturile nominale cresc. Nu e o problemă de constituționalitate, cum spune corect Curtea, dar e o problemă de tehnică legislativă vizibilă în corpul aceleiași ordonanțe.
A doua observație ține de calendar. Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea prin Încheierea civilă nr. 205 din 15 ianuarie 2020, iar decizia ajunge în Monitorul Oficial pe 5 august 2026: șase ani, șase luni și 21 de zile. În acest interval, legiuitorul a modificat de două ori chiar textele contestate, prin Legea nr. 31/2023, publicată pe 12 ianuarie 2023, și prin Legea nr. 268/2024, publicată pe 31 octombrie 2024. Cu alte cuvinte, Parlamentul a rezolvat pe cale politică fondul nemulțumirii înainte ca instanța constituțională să apuce să spună că fondul nemulțumirii nu îi aparține. Decalajul nu e nici el o excepție: chiar decizia de referință invocată în motivare, nr. 592/2024, a stat șase luni și 15 zile între pronunțare și publicare, iar aceasta stă șapte luni și 25 de zile. Pentru un judecător care nu poate invoca o decizie nepublicată, întârzierea nu e o statistică, ci un an de dosar.
Rămâne un rest nesoluționat, care nu se vede din dispozitiv. Critica privind art. 7, aceea că plafonul de 10 salarii minime acoperă doar formele de la art. 6 lit. a)-c) și lasă în afară taxele judiciare de timbru de la lit. d), nu a fost respinsă pentru că ar fi greșită, ci pentru că nu a fost motivată suficient ca să fie examinată. Întrebarea de fond, dacă e coerent ca cineva declarat incapabil să plătească avocatul să fie considerat capabil să plătească timbrul, rămâne deschisă și poate fi ridicată din nou, cu o argumentație construită.
Ce ar trebui schimbat
- Pragurile din art. 8 exprimate în același reper ca plafonul din art. 7. Dacă valoarea maximă a ajutorului se raportează automat la salariul minim brut al anului cererii, condiția de venit ar trebui exprimată tot ca fracțiune din salariul minim, nu în lei. Actualizarea ar înceta să depindă de o lege nouă la fiecare câțiva ani, iar dezbaterea care a generat acest dosar nu s-ar mai repeta.
- Termen ferm între pronunțarea și publicarea deciziilor Curții. Aici au trecut șapte luni și 25 de zile, la Decizia nr. 592/2024 șase luni și 15 zile. Câtă vreme decizia produce efecte doar de la publicare, fiecare lună de întârziere înseamnă dosare suspendate sau soluționate cu un text a cărui soartă e deja cunoscută în interiorul Curții, dar nu și în sala de judecată.
- Clarificarea legislativă a raportului dintre art. 7 și art. 6 lit. d). Fie plafonul de 10 salarii minime se extinde expres asupra scutirilor și eșalonărilor de taxe de timbru, fie legiuitorul spune de ce lit. d) e tratată separat. Așa cum e scris acum, excluderea se deduce dintr-o enumerare, nu dintr-o rațiune explicită, iar instanțele o aplică fără să o poată justifica solicitantului.
- O listă orientativă a sumelor deductibile de la art. 9. Curtea acceptă că formularea „sume datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere” e suficient de previzibilă, dar lasă calificarea pe seama fiecărei instanțe. Un ghid al Ministerului Justiției care să spună dacă intră ratele de credit, utilitățile sau cheltuielile medicale recurente ar elimina diferențele de practică între judecătorii, fără să atingă textul legii.
- Publicarea unei statistici anuale a cererilor de ajutor public judiciar. Numărul de cereri, rata de admitere și sumele avansate efectiv de stat nu se găsesc azi nicăieri consolidat. Fără ele, orice discuție despre cât de sus sau de jos e pragul de venit rămâne o dispută de impresii, exact cea pe care Curtea refuză, întemeiat, să o arbitreze.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 646 din 5 august 2026 16 pagini PDF, 364 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 761 din 11 decembrie 2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, ale art. 8 alin. (1) și (2) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, și ale art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 5 august 2026
Elena-Simina Tănăsescu
– președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
– judecător
Mihai Busuioc
– judecător
Mihaela Ciochină
– judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
– judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
– judecător
Gheorghe Stan
– judecător
Cristina Cătălina Turcu
– magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7-9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Adela Popa în Dosarul nr. 12.083/288/2019/a1 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 424D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că asupra textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 592 din 5 noiembrie 2024 și nr. 517 din 3 noiembrie 2022.
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea civilă nr. 205 din 15 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 12.083/288/2019/a1, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7-9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost ridicată de Adela Popa într-o cauză având ca obiect cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins acordarea ajutorului public judiciar.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituționale prin faptul că ajutorul public judiciar în sumă maximă echivalentă a 10 salarii minime brute pe țară se acordă numai pentru plățile prevăzute de art. 6 lit. a)-c) din același act normativ [a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc], excluzând lit. d) a art. 6 (scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită). Este evident că o persoană care nu are veniturile necesare pentru plățile obligațiilor prevăzute de art. 6 lit. a)-c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu poate plăti nici sumele datorate potrivit art. 6 lit. d). Art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este neconstituțional deoarece sumele acordate ca ajutor public judiciar nu au fost modificate și reactualizate în raport cu salariul minim brut pe țară care a crescut semnificativ din anul 2008 – când a fost adoptat actul normativ – până în anul 2019. Venitul minim prevăzut de textul criticat (300 de lei pe membru de familie când ajutorul se acordă integral sau 600 de lei când se acordă în proporție de 50%) nu este suficient pentru a plăti taxe judiciare de timbru deoarece persoanele respective trebuie să plătească și obligațiile necesare traiului zilnic. Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este neconstituțional deoarece conține sintagma „sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere”, care este neclară.
6.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu sunt neconstituționale deoarece dreptul de acces la justiție nu este absolut, ci poate suferi limitări cât timp acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit. Accesibilitatea justiției nu presupune gratuitatea acesteia, iar stabilirea scutirilor de taxe poate fi dispusă doar în condiții a căror stabilire aparține în exclusivitate statului.
7.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la considerentele deciziilor nr. 657 din 11 mai 2010, nr. 757 din 1 iunie 2010 și nr. 39 din 3 februarie 2015.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7-9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, textele criticate au fost modificate fără a prelua soluțiile legislative criticate. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor art. 7, ale art. 8 alin. (1) și (2) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, și ale art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 31 octombrie 2024.
12.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
– Art. 7: „Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.”;
– Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%. (3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.”;
– Art. 9: „La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.”
13.
În opinia autoarei excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) sub aspectul criteriilor de calitate ale legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 26 – Viața intimă, familială și privată, art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție salarială și alin. (4) referitor la egalitatea salarizării între femei și bărbați pentru aceeași muncă prestată, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 – Contribuții financiare și art. 124 alin. (2) – Înfăptuirea justiției. Totodată, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție, prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea constată că autoarea acesteia nu arată în ce constă încălcarea textelor constituționale și convenționale invocate, ci își exprimă opinia potrivit căreia „este evident că o persoană care nu are veniturile necesare pentru plățile obligațiilor prevăzute de art. 6 lit. a)-c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu poate plăti nici sumele datorate potrivit art. 6 lit. d)”.
15.
Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă care va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.
16.
Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că din raportarea textului de lege criticat, care prevede acordarea unui beneficiu pentru solicitanți, și anume ajutorul public judiciar în sumă maximă echivalentă a 10 salarii minime brute pe țară pentru plățile prevăzute de art. 6 lit. a)-c) din același act normativ [a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc], la textele constituționale și convenționale invocate nu se poate reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă deoarece, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate.
17.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 criticate în prezenta cauză prin raportare la art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 592 din 5 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 20 mai 2025, paragrafele 13 și 14, prin care, făcând trimitere la jurisprudența sa, a arătat că textul anterior menționat conține elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. Curtea a reținut că acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește, astfel, sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului. Cu privire la nemulțumirea față de limita instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 17 mai 2021, paragraful 14).
18.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, criticat prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul neîndeplinirii condiției de claritate, prin Decizia nr. 517 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1229 din 21 decembrie 2022, paragrafele 14, 17 și 18, Curtea a observat că acesta stabilește categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum și sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere). Faptul că textul de lege criticat nu prevede in terminis categoriile de sume datorate în mod periodic nu are relevanță constituțională, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea în jurisprudența sa, referitoare la principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe este de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 322 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 16 august 2021, paragraful 14). Prin urmare, aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.
19.
În final, în ceea ce privește încălcarea celorlalte articole din Constituție și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea observă că autoarea nu formulează în mod punctual critici de neconstituționalitate și nici din raportarea textelor criticate la normele fundamentale invocate nu se poate reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Adela Popa în Dosarul nr. 12.083/288/2019/a1 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, și ale art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.