Pe scurt

  • Schema de ajutor de minimis pentru microîntreprinderile din Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș urcă de la 206,8 la 244,6 milioane de euro, iar numărul estimat de firme sprijinite crește de la 1.000 la 1.150.
  • Fiecare dintre cele șapte apeluri primește mai mulți bani, dar nu la fel: șase alocări cresc cu 19,9%, iar cea pentru Galați cu 5%. Repartizarea pe ani se rescrie și mută 105 milioane de euro pe 2026, an din care mai rămâneau 121 de zile la data publicării.
  • Se lărgesc cheltuielile decontabile: obiectele de inventar de peste 2.500 de lei, cu durată normală de funcționare mai mare de un an, intră printre cheltuielile eligibile. Grantul per firmă rămâne între 50.000 și 300.000 de euro, iar cofinanțarea minimă tot 10%.
Act: Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1.345/2026
Publicat: M. Of. nr. 733 din 1 septembrie 2026
Intră în vigoare: 1 septembrie 2026

Banii europeni nerambursabili pentru microîntreprinderile din județele lovite de închiderea industriilor poluante cresc cu 37,8 milioane de euro. Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1.345/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 733 din 1 septembrie 2026, rescrie bugetul schemei de minimis aprobate în aprilie 2025 și ridică numărul estimat de firme sprijinite de la 1.000 la 1.150. Este a doua linie mare de finanțare deschisă firmelor foarte mici în această vară, după programul elvețian de 288 de milioane de lei pentru investiții verzi, la care au acces firmele cu sub zece angajați.

Programul Tranziție Justă este instrumentul prin care Uniunea Europeană plătește costul social al aceleiași închideri de industrii poluante, iar întreprinderile sociale din cinci dintre aceste județe au primit recent aceleași reguli de decontare a utilajelor al renunțării la cărbune și la celelalte industrii poluante. Banii merg în șase județe, alese pentru că acolo se închid mine, termocentrale sau combinate: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Din acest program, Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 654/2025 a scos o schemă de ajutor de minimis dedicată microîntreprinderilor, adică firmelor cu mai puțin de zece salariați, care pot primi între 50.000 și 300.000 de euro pentru echipamente, lucrări, programe informatice sau certificări, cu condiția să creeze cel puțin un loc de muncă.

Ordinul nr. 1.345/2026 nu deschide un apel de proiecte și nu schimbă condițiile în care o firmă devine eligibilă. Modifică bugetul schemei, numărul estimat de beneficiari, lista cheltuielilor decontabile și numele programului din care vin banii. Este semnat pe 28 august 2026 de Carmen Moraru, secretar de stat, pentru ministrul investițiilor și proiectelor europene, după avizul Consiliului Concurenței nr. RG 11.160 din 10 iulie 2026.

Comparațiile de mai jos sunt făcute cu forma publicată în Monitorul Oficial nr. 319 și nr. 319 bis din 10 aprilie 2025. Ordinul de acum trimite la Ordinul nr. 654/2025 fără mențiunea „cu modificările ulterioare”, deci aceea este forma pe care o înlocuiește.

Regulile de cheltuieli ale aceleiași scheme s-au schimbat din nou: Ordinul MIPE nr. 1.370/2026 readuce printre cheltuielile eligibile echipamentele de 2.500 până la 5.000 de lei pentru IMM-urile din cele șase județe ale tranziției juste.

Efectele pe care le produce

Primul efect este creșterea bugetului. Valoarea totală estimată a ajutoarelor urcă de la 206.821.382 de euro la 244.616.048,57 de euro, adică cu 37.794.666 de euro, o creștere de 18,3%. Din total, 207.923.641,28 de euro vin din Fondul pentru o tranziție justă, iar 36.692.407,29 de euro din bugetul de stat, proporția de 85% la 15% rămânând cea din 2025. O combinație asemănătoare de fonduri europene și buget național finanțează și cele cinci scheme de ajutor de stat pentru transportul cu emisii zero.

Al doilea efect este împărțirea banilor pe cele șapte apeluri de proiecte. Alocările indicative devin: 59.118.245,31 de euro pentru Gorj, 46.283.438,30 de euro pentru Hunedoara, 11.570.857,18 de euro pentru apelul separat dedicat zonei ITI Valea Jiului, 43.698.939,85 de euro pentru Dolj, 23.697.502,50 de euro pentru Galați, 33.420.243,77 de euro pentru Prahova și 26.826.821,67 de euro pentru Mureș.

Al treilea efect este creșterea numărului estimat de beneficiari. Noul art. 24 al schemei spune că numărul estimat al beneficiarilor este 1.150, față de 1.000 în forma din 2025. Este o estimare, nu un plafon de contracte, dar ea rămâne cifra pe care ministerul o folosește când raportează rezultatele schemei.

Al patrulea efect privește cheltuielile pe care o firmă le poate deconta. Până acum, art. 21 lit. p) din schemă declara neeligibile, fără excepție, cheltuielile pentru bunuri care intră în categoria obiectelor de inventar. De la 1 septembrie 2026, bunurile de acest fel care depășesc 2.500 de lei și au o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabile într-una dintre subgrupele Catalogului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, intră printre cheltuielile eligibile. Aceeași completare a fost făcută la art. 16 pct. 1) lit. a), care descrie activitățile eligibile, și la art. 19 pct. 1), care descrie categoriile de cheltuieli.

Al cincilea efect este de denumire. Titlul ordinului și art. 1 sunt rescrise, iar schema nu mai este aprobată „în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027”, ci „în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”. În același sens, preambulul nu mai invocă decizia Comisiei Europene prin care fusese aprobat Programul Tranziție Justă, ci Decizia de punere în aplicare C(2022) 8.703 final din 24 noiembrie 2022, prin care a fost aprobat programul „Dezvoltare durabilă și tranziție justă”, finanțat din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune și din Fondul pentru o tranziție justă.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Cea mai vizibilă schimbare este banul. În forma din aprilie 2025, cele șapte apeluri însumau exact 206.821.382 de euro, cifră care se potrivea la leu cu totalul din art. 23. Noile alocări însumează 244.616.048,58 de euro, iar totalul declarat în act este 244.616.048,57 de euro.

Creșterea nu este însă distribuită la fel. Șase dintre cele șapte alocări au fost înmulțite cu același factor: Gorj, Hunedoara, apelul pentru ITI Valea Jiului, Dolj, Prahova și Mureș primesc fiecare cu exact 19,9% mai mult decât în 2025. Alocarea pentru Galați crește cu exact 5%, de la 22.569.050 la 23.697.502,50 de euro. În bani, Gorjul câștigă 9,81 milioane de euro, Hunedoara 7,68 milioane, Dolj 7,25 milioane, Prahova 5,55 milioane, Mureș 4,45 milioane, apelul Văii Jiului 1,92 milioane, iar Galațiul 1,13 milioane. Ponderea Galațiului în total scade astfel de la 10,9% la 9,7%. Ordinul nu explică diferența, iar referatul de aprobare invocat în preambul nu se publică în Monitorul Oficial.

A doua schimbare de fond este calendarul banilor. Repartizarea anuală orientativă arăta, în 2025, o curbă lină: 66,00 milioane de euro în 2025, 52,54 în 2026, 47,03 în 2027 și 41,25 în 2028. Noua repartizare păstrează neschimbată linia pe 2025, dublează 2026, de la 52,54 la 105,05 milioane de euro, urcă 2027 de la 47,03 la 65,69 milioane și taie 2028 de la 41,25 la 7,88 milioane, adică o scădere de 80,9%. Practic, banii au fost mutați din coada schemei spre mijlocul ei.

A treia schimbare este lista cheltuielilor. Vechea literă p) a art. 21 excludea de la finanțare toate bunurile din categoria obiectelor de inventar, iar art. 16 și art. 19 vorbeau numai despre echipamente „de natura mijloacelor fixe”. Noile texte adaugă, în toate cele trei locuri, formula „și/sau din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an”.

Ce nu s-a schimbat merită la fel de multă atenție. Rămân neatinse: cele șase județe și delimitarea zonei ITI Valea Jiului, condițiile de eligibilitate a firmei și a proiectului, valoarea grantului între 50.000 și 300.000 de euro per întreprindere unică, finanțarea nerambursabilă de maximum 90% din cheltuielile eligibile, obligația de a crea cel puțin un loc de muncă menținut trei ani de la plata finală, regula ca cel puțin 75% din locurile de muncă create să vizeze persoane cu domiciliul sau reședința în zona apelului, termenul de aplicare a schemei, cel târziu 31 decembrie 2028, și termenul de plată, 31 decembrie 2029.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Toate cele șapte apeluri primesc mai mulți bani decât în forma din 2025, deci niciun județ nu pierde alocare.
  • Cele 37,8 milioane de euro în plus vin fără nicio condiție nouă pentru solicitanți: nu se înăspresc criteriile de eligibilitate și nu se reduce grantul maxim.
  • Estimarea de beneficiari urcă de la 1.000 la 1.150, semn că ministerul mizează pe mai multe contracte, nu doar pe granturi mai mari.
  • Obiectele de inventar de peste 2.500 de lei devin cheltuieli eligibile, ceea ce scoate din sarcina firmei o parte din achizițiile de echipament care nu se încadrau la mijloace fixe.
  • Modificarea a primit avizul Consiliului Concurenței înainte de semnare, deci schema rămâne acoperită corect ca ajutor de minimis.

Ce rămâne o problemă

  • Creșterea este inegală și neexplicată: șase alocări urcă cu 19,9%, iar cea pentru Galați cu 5%, fără niciun motiv scris în act.
  • 105,05 milioane de euro, adică 43% din toată schema, sunt programate pe anul 2026, din care mai rămâneau 121 de zile la data publicării.
  • Ultimul an al schemei, 2028, scade la 7,88 milioane de euro, adică 3,2% din buget, deși schema se aplică până la 31 decembrie 2028.
  • Excepția nouă de la art. 21 lit. p) trimite la articolul în care se află, deci nu se poate stabili cu certitudine dacă obiectele de inventar de peste 2.500 de lei sunt sau nu decontabile.
  • Ordinul nu deschide niciun apel și nu fixează niciun termen de depunere; datele rămân în ghidul solicitantului, care se aprobă separat.
  • Schema, modificată acum în opt locuri, nu este republicată în formă consolidată, așa că solicitantul trebuie să citească două ediții de Monitor Oficial în paralel.

Sfaturi utile

  1. Verificați întâi județul. Schema finanțează numai proiecte realizate în Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, iar pentru Valea Jiului există un apel separat, limitat la Petroșani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani și Aninoasa, cu satele aparținătoare.
  2. Uitați-vă la bilanțul anului fiscal anterior deschiderii apelului. Firma trebuie să fi înregistrat profit din exploatare mai mare de zero și să nu fi avut activitatea suspendată în acel an sau în anul depunerii cererii.
  3. Rețineți data de înființare. Schema cere ca firma să fi fost înființată cel târziu la 31 decembrie 2023, condiție pe care ordinul din 1 septembrie 2026 nu a modificat-o.
  4. Calculați plafonul de minimis înainte de a scrie bugetul. Ajutoarele de minimis primite de întreprinderea unică nu pot depăși 300.000 de euro în nicio perioadă de 3 ani, iar grantul din această schemă intră în acel calcul.
  5. Pregătiți cofinanțarea. Ajutorul acoperă cel mult 90% din cheltuielile eligibile, deci la un proiect care atinge plafonul de 300.000 de euro rămân de acoperit din surse proprii cel puțin 33.000 de euro din partea eligibilă, plus tot ce este neeligibil.
  6. Planificați locul de muncă din timp. Trebuie creat minimum un post cu normă întreagă, menținut încă trei ani după plata finală, iar cel puțin 75% din posturile create prin proiect trebuie să vizeze persoane cu domiciliul sau reședința în zona apelului. Consultarea agenției județene pentru ocuparea forței de muncă este obligatorie la recrutare.
  7. Nu construiți bugetul pe obiecte de inventar până nu primiți o lămurire scrisă de la autoritatea de management. Textul nou de la art. 21 lit. p) se poate citi în două feluri, iar diferența decide dacă acele cheltuieli se decontează.
  8. Urmăriți ghidul solicitantului, nu ordinul. Datele de deschidere și de închidere a apelurilor, punctajele și documentele obligatorii se aprobă prin ghid, printr-un alt ordin al aceluiași minister.

Întrebări frecvente

Cine poate cere acești bani?
Societățile comerciale și societățile cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, adică au sub zece salariați, sunt înființate cel târziu la 31 decembrie 2023, au avut profit din exploatare în anul fiscal anterior deschiderii apelului, nu au datorii nete restante la bugetul de stat și la cel local și au deja înscris la registrul comerțului codul CAEN pentru care cer sprijin.
În ce județe se aplică schema?
În Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, județele identificate în Programul Tranziție Justă 2021-2027. Pentru zona ITI Valea Jiului există un apel distinct, iar acolo locul de implementare trebuie să fie în Petroșani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani sau Aninoasa, inclusiv satele aparținătoare.
Cât poate primi o firmă?
Între 50.000 și 300.000 de euro, echivalent în lei la cursul InforEuro de la data deschiderii apelului. Ajutorul acoperă cel mult 90% din cheltuielile eligibile, restul fiind cofinanțare din surse proprii sau atrase. Ordinul din 1 septembrie 2026 nu a modificat aceste limite.
Ce s-a schimbat concret prin ordinul din 1 septembrie 2026?
Bugetul total al schemei, alocările pe fiecare apel, repartizarea banilor pe ani, numărul estimat de beneficiari, care urcă de la 1.000 la 1.150, lista cheltuielilor eligibile, unde intră acum obiectele de inventar de peste 2.500 de lei, și denumirea programului din care vin banii.
Se deschide acum un apel de proiecte?
Nu. Ordinul modifică schema, nu lansează un apel. Termenele de depunere, punctajele și documentele se stabilesc prin ghidul solicitantului, aprobat separat prin ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene.
Ce cheltuieli se pot deconta?
Echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier și echipamente informatice, lucrări de construcție, modernizare și extindere a spațiilor de producție sau de prestări de servicii, active necorporale precum brevete, licențe și programe informatice, în limita a 20% din valoarea activelor corporale, cursuri de formare, consultanță pentru pregătirea proiectului, proiectare, asistență tehnică, activități de cercetare și inovare, certificări de produse și de sisteme de management, plus informarea și publicitatea obligatorii.
Ce trebuie să facă proiectul ca să fie eligibil?
Să creeze cel puțin un loc de muncă echivalent normă întreagă, menținut trei ani de la plata finală, cu cel puțin 75% din posturile create ocupate de persoane cu domiciliul sau reședința în zona apelului, să respecte principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul și să aibă locul de implementare înregistrat ca sediu principal sau secundar în zona apelului, cel târziu la finalizarea implementării.
Până când se poate folosi schema?
Schema se aplică în limita bugetului aprobat, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028, iar plățile se fac până la 31 decembrie 2029. Aceste două termene nu au fost modificate.
Se schimbă plafonul de minimis de 300.000 de euro?
Nu. Plafonul rămâne cel din art. 13 al schemei, care preia regula europeană: ajutoarele de minimis primite de o întreprindere unică nu pot depăși 300.000 de euro în nicio perioadă de 3 ani, indiferent dacă banii au sursă națională sau europeană.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. I pct. 5, noua literă p) a art. 21 din schemă. Textul declară neeligibile cheltuielile pentru bunuri care intră în categoria obiectelor de inventar, „cu excepția bunurilor ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an […] și nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21 din prezenta schemă”. Trimiterea este la articolul în care se află chiar acest text. Formula fusese scrisă pentru art. 16 și art. 19, unde art. 21 este un alt articol, și a fost mutată ca atare în art. 21. Rezultă două citiri, cu soluții opuse: fie condiția se aplică inclusiv literei p), iar excepția se anulează singură, pentru că orice obiect de inventar face obiectul chiar al acestei litere, fie prin „art. 21” se înțeleg celelalte litere ale articolului, iar bunurile de peste 2.500 de lei devin decontabile. Prima citire pune art. 21 lit. p) în contradicție directă cu art. 16 pct. 1) lit. a) și cu art. 19 pct. 1), modificate prin același ordin, unde aceleași bunuri sunt trecute expres printre cheltuielile eligibile. De răspuns depinde dacă o microîntreprindere primește sau nu banii pentru o astfel de achiziție.
  • Art. I pct. 9, raportat la pct. 6 și la anexa ordinului. Punctul 9 dispune că „în tot cuprinsul ordinului, sintagma «Program Tranziție Justă» se va citi «Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă»”. Punctele 3 până la 8 ale aceluiași articol operează însă expres „în anexă”, deci ordinul distinge anexa de ordin, iar din text nu se poate stabili dacă înlocuirea ajunge și în schemă. Acolo, art. 4 alin. (1) fixează județele „identificate în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027”, iar art. 23 alin. (1) identifică sursa de finanțare ca fonduri alocate prin „PTJ 2021-2027”. În plus, abrevierea „PTJ” nu este acoperită de sintagma înlocuită, iar tabelul pe care punctul 6 tocmai îl reintroduce în art. 22 alin. (3) o folosește la fiecare dintre cele șapte rânduri. Programul care finanțează schema rămâne astfel identificat în două feluri în același act, deși titlul și art. 1 spun că denumirea s-a schimbat.

Analiza redacției

Ordinul face un lucru util și îl face fără să încurce pe nimeni: pune mai mulți bani pe masă, nu schimbă regulile jocului și nu cere nimic în plus de la firme. Într-un program cu istoric de întârzieri, o suplimentare de 37,8 milioane de euro care nu vine însoțită de criterii noi de eligibilitate este exact ce își doresc solicitanții. Faptul că modificarea a primit avizul Consiliului Concurenței cu 49 de zile înainte de semnare arată că partea de ajutor de stat a fost tratată corect.

Aritmetica alocărilor spune însă mai mult decât textul. Șase dintre cele șapte plicuri au fost pur și simplu înmulțite cu 1,199: Gorj, Hunedoara, Valea Jiului, Dolj, Prahova și Mureș cresc fiecare cu exact 19,9%, până la ultimul eurocent. Singura excepție este Galațiul, înmulțit cu 1,05. Nu este o rotunjire și nu este o coincidență: cele șapte sume noi însumează 244.616.048,58 de euro, cu un cent peste totalul de 244.616.048,57 declarat la art. 23 alin. (2), iar diferența este chiar restul celor șapte înmulțiri. Ordinul nu spune de ce apelul de la Galați primește o creștere de aproape patru ori mai mică, iar cititorul nu are de unde afla: referatul de aprobare care ar conține motivul nu se publică.

A doua observație care nu se vede citind actul de la cap la coadă ține de calendar. Noua repartizare anuală pune 105,05 milioane de euro pe 2026, adică 43% din întreaga schemă, într-un an din care, la data publicării, mai rămâneau 121 de zile. Linia pe 2025 a rămas neatinsă, la 66,00 milioane de euro, deși anul se închisese cu opt luni înainte ca ordinul să fie semnat, iar 2028, ultimul an în care schema se mai poate aplica, a fost tăiat cu 80,9%, până la 7,88 milioane de euro, adică 3,2% din buget. Repartizarea este declarată orientativă, dar rămâne singurul document public care spune când ar trebui să ajungă banii la firme, iar în forma de acum spune că schema ar trebui, practic, încheiată în 2027.

A treia observație privește raportul dintre bani și numărul de beneficiari. Cu un plafon de 300.000 de euro per întreprindere unică, cele 244.616.048,57 de euro ajung, în ipoteza în care fiecare firmă cere maximul, la 815 beneficiari. Ținta scrisă în noul art. 24 este însă 1.150, ceea ce presupune un grant mediu de 212.710 euro, adică 71% din plafon. În forma din 2025 raportul era practic identic, 206.821 de euro medie la o țintă de 1.000 de firme. Cu alte cuvinte, estimarea a fost recalculată prin regula de trei simplă, nu pe baza cererii reale din apelurile deja derulate. Dacă solicitanții cer, ca de obicei, cât mai aproape de plafon, ținta de 1.150 de firme nu poate fi atinsă, iar diferența trece de 300 de contracte.

Ce ar trebui schimbat

  • Corectarea trimiterii din noua literă p) a art. 21. Înlocuirea sintagmei „prevăzute la art. 21 din prezenta schemă” cu „prevăzute la celelalte litere ale prezentului articol” ar închide singura ambiguitate serioasă a ordinului și i-ar spune limpede unei microîntreprinderi dacă poate deconta un echipament de 4.000 de lei trecut la obiecte de inventar.
  • Extinderea expresă a redenumirii la anexă și la abrevierea PTJ. O formulare de tipul „în tot cuprinsul ordinului și al anexei, sintagmele «Program Tranziție Justă» și «PTJ» se citesc…” ar lăsa schema cu o singură denumire a programului finanțator, în loc de două, și ar scuti autoritatea de management de o corespondență inutilă cu solicitanții.
  • Motivarea publică a alocării pentru Galați. Dacă cei 5% în loc de 19,9% vin dintr-o rată de contractare mai mică sau dintr-o realocare deja convenită cu Comisia Europeană, motivul ar trebui scris în act. Publicat, el ar orienta firmele din județ, care astăzi văd doar o cifră mai mică, fără explicație.
  • Recalibrarea repartizării anuale pe timpul rămas efectiv. Mutarea unei părți din tranșa lui 2026 pe 2027 și 2028 ar aduce planul aproape de realitate. În forma de acum, 43% din schemă este programată într-un an cu 121 de zile rămase, iar ultimul an de aplicare primește sub 4% din bani, ceea ce transformă termenul din art. 22 alin. (1) într-o formalitate.
  • Corelarea țintei de beneficiari cu plafonul per firmă. Dacă ministerul chiar vrea 1.150 de contracte, ghidul solicitantului ar trebui să prevadă un plafon efectiv sub cel de minimis sau o alocare pe tranșe de valoare. Altfel, cifra din art. 24 rămâne o estimare pe care aritmetica proprie a schemei o contrazice.
  • Republicarea schemei în formă consolidată. Anexa are aproape 100 de pagini și a fost modificată acum în opt locuri. O formă republicată ar scuti fiecare solicitant să citească în paralel două ediții de Monitor Oficial publicate la 509 zile distanță, exact tipul de efort care produce dosare respinse pentru vicii de formă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 733 din 1 septembrie 2026 16 pagini PDF, 147 KB actul începe la pagina 10

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

O R D I N nr. 1.345 din 28 august 2026 pentru modificarea Ordinului ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 654/2025 privind aprobarea Schemei de măsuri de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027

EMITENT: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 1 septembrie 2026

MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE O R D I N pentru modificarea Ordinului ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 654/2025 privind aprobarea Schemei de măsuri de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027 Având în vedere prevederile: — Regulamentului (UE) 2023/2.831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis; — Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2022) 8.703 final din 24.11.2022 de aprobare a programului „Dezvoltare durabilă și tranziție justă” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune și a Fondului pentru o tranziție justă în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de: — Avizul Consiliului Concurenței nr. RG 11.160 din 10.07.2026; — Referatul de aprobare nr. G2026-112.071 din 26.08.2026 al Direcției generale Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă, în temeiul art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, ministrul investițiilor și proiectelor europene emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 654/2025 privind aprobarea Schemei de măsuri de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 și 319 bis din 10 aprilie 2025, se modifică după cum urmează:

1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins: „O R D I N privind aprobarea Schemei de măsuri de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: „Art. 1. — Se aprobă Schema de măsuri de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea microîntreprinderilor prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027, al cărei cuprins este prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.”

3. În anexă, la articolul 16 punctul 1), litera a) va avea următorul cuprins: „a) achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, de natura mijloacelor fixe și/sau din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabilă în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, și care nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21 din prezenta schemă;”.

4. În anexă, la articolul 19, punctul 1) va avea următorul cuprins: „1) Cheltuieli cu echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice de natura mijloacelor fixe și/sau din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabilă în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, și care nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21 din prezenta schemă.”

5. În anexă, la articolul 21, litera p) va avea următorul cuprins: „p) cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria obiectelor de inventar, cu excepția bunurilor ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabilă în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, și nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21 din prezenta schemă;”.

6. În anexă, la articolul 22, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Alocările indicative pentru apelurile de proiecte ce fac obiectul prezentei scheme sunt:

Titlu apel Alocare indicativă (euro) (UE + BS)
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 1 Gorj 59.118.245,31
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 2 Hunedoara 46.283.438,30
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 2 Hunedoara, PTJ — Prioritatea 2 Hunedoara ITI Valea Jiului 11.570.857,18
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 3 Dolj 43.698.939,85
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 4 Galați 23.697.502,50
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 5 Prahova 33.420.243,77
Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, PTJ — Prioritatea 6 Mureș 26.826.821,67

Alocările sunt compuse din contribuția Fondului pentru tranziție justă (85%) și contribuția de la bugetul de stat (15%).

Alocarea în euro a apelului de proiecte se transformă în lei pentru introducerea datelor în SMIS la cursul InforEuro valabil la data deschiderii apelului de proiecte.”

7. În anexă, la articolul 23, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins: „(2) Valoarea totală, estimată, a ajutoarelor de minimis ce vor fi acordate în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 244.616.048,57 euro, echivalent în lei, reprezentând atât finanțare FTJ în valoare de 207.923.641,28 euro, cât și contribuția națională prin bugetul de stat, în valoare de 36.692.407,29 euro.

(3) Repartizarea anuală, orientativă, a sumelor alocate pentru schema de minimis în funcție de sursa de finanțare este următoarea, în euro: — milioane euro —

Tip ajutor acordat 2025 2026 2027 2028 Total
Ajutor de minimis, buget total, din care: 66.00 105,05 65,69 7.88 244.62
FTJ 56.10 89,29 55,84 6.70 207.93
BS 9.9 15,76 9,85 1.18 36.69”

8. În anexă, articolul 24 va avea următorul cuprins: „Art. 24. — Numărul estimat al beneficiarilor prezentei scheme este 1.150.”

9. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „Program Tranziție Justă” se va citi „Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă”.

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Carmen Moraru, secretar de stat

București, 28 august 2026.
Nr. 1.345.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 1 septembrie 2026, paginile 10-11.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.