Recuzarea unui complet de trei judecători costă 300 de lei, iar CCR spune că e corect

DECIZIA nr. 491 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituțională

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 20 iulie 2026

Elena-Simina Tănăsescu — președinte
Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
Mihai Busuioc — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dacian-Cosmin Dragoș — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Gabriela-Lenuța Dimitriu — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gheorghe Petrețchi în Dosarul nr. 698/54/2021/a1 al Curții de Apel Craiova — Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.089D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că, în jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă opțiunea legiuitorului, constituind aspecte ce țin de politica legislativă fiscală. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea nr. 31 din 9 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 698/54/2021/a1, Curtea de Apel Craiova — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Petrețchi într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru corespunzătoare unei cereri de recuzare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate, care stabilesc o taxă judiciară de timbru de 100 lei pentru fiecare membru al completului, respectiv pentru cei trei judecători ai completului de recurs, sunt nelegale. Apreciază că valoarea taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recuzare este mai mare decât cea stabilită pentru contestația în anulare formulată, aspect ce contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție. Se susține, totodată, că împrejurarea că pentru formularea unei cereri de recuzare autorul este nevoit să achite o taxă judiciară de timbru triplă, iar pentru o cerere de drept comun mai mulți reclamanți au posibilitatea să achite în solidar o singură taxă judiciară de timbru conduce la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție.

6. Curtea de Apel Craiova — Secția I civilă arată că dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale în raport cu art. 16 și 21 din Legea fundamentală. În acest sens, instanța reține că modul și cuantumul prin care se stabilește plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica sa legislativă. În ceea ce privește diferența invocată de autorul excepției, între modalitatea de calcul al valorii taxei judiciare de timbru aferente unei cereri de recuzare și cea aplicabilă în cazul unei cereri de drept comun, instanța apreciază că persoanele care formulează aceste categorii de cereri nu se află în situații similare, care să impună reglementarea de către legiuitor a unui regim juridic similar.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicită recuzarea — 100 lei.”

11. Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. De asemenea, Curtea observă că, deși nu invocă în mod formal încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16, autorul excepției face referire la o pretinsă inechitate în modalitatea de stabilire a taxelor judiciare de timbru aferente unei cereri de recuzare față de cea aplicabilă altor tipuri de acțiuni. În consecință, Curtea reține că autorul excepției, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate și în raport cu prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în privința dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 682 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 aprilie 2023, Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 martie 2023, Decizia nr. 646 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 23 martie 2023, și Decizia nr. 538 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 8 februarie 2023).

13. Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 646 din 13 decembrie 2022, precitată, paragraful 15, în privința modalității de calcul al taxei judiciare de timbru pentru cererile de recuzare, că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al acestei taxe, ci despre unul rezonabil, în sumă fixă de 100 lei, de natură să nu afecteze justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.

14. De asemenea, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, fiind, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.

15. Curtea a constatat, de asemenea, că art. 21 și 24 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora (a se vedea paragraful 20 din Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, precitată).

16. Mai mult, în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a stabilit că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare, în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).

17. Curtea a mai reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005).

18. În plus, Curtea a învederat faptul că, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanței judecătorești de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată, în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.

19. Prin urmare, având în vedere considerentele reținute în jurisprudența sa cu privire la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, Curtea reține că textul criticat nu încalcă accesul liber la justiție, cuantumul taxei judiciare de timbru fiind unul rezonabil.

20. Mai mult, Curtea constată că cererea de recuzare este întemeiată pe considerente de ordin personal, specifice fiecărui membru al completului de judecată în mod distinct, motiv pentru care este firesc ca taxa judiciară de timbru să fie datorată în mod individual.

21. Cu privire la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, în sensul că ar exista o pretinsă inechitate în modalitatea de stabilire a taxelor judiciare de timbru aferente recuzării față de alte tipuri de acțiuni, Curtea constată că persoanele care formulează astfel de cereri nu se află în situații similare, care să oblige legiuitorul la reglementarea unui regim juridic similar al acestor categorii de taxe de timbru și, prin urmare, nu se poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi (a se vedea Decizia nr. 560 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 8 mai 2025, paragraful 23).

22. Așa fiind, Curtea reține că nu poate fi primită critica autorului privind evaluarea comparativă a costurilor unei cereri de recuzare și cel al unei cereri pe fond, în condițiile în care cea dintâi vizează un incident procesual, iar cea de-a doua privește însăși soluționarea litigiului, iar distincția dintre cele două nu este de natură a încălca drepturi constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 466 din 15 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2025, paragraful 25).

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Petrețchi în Dosarul nr. 698/54/2021/a1 al Curții de Apel Craiova — Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,
Gabriela-Lenuța Dimitriu