Pe scurt
- Companiile de stat care aveau plăți restante la 31 decembrie 2025, dar nu aveau și pierderi la aceeași dată, pot cere din nou aprobarea Guvernului ca să ocupe posturile vacante și să crească numărul de angajați. Condiția: pe 30 august 2026 să nu mai aibă plăți restante și să nu prevadă pierderi sau restanțe pentru tot anul.
- Ministerele și celelalte instituții care conduc bugete primesc voie să mute creditele de angajament de la un titlu de cheltuieli la altul, atunci când contractul semnat în 2026 a ajuns, în fapt, pe alt titlu decât cel prevăzut inițial. Banii dezangajați nu pot fi folosiți pentru cheltuieli noi.
- Banii europeni nerambursabili din bugetul Ministerului Finanțelor pot fi redirecționați către injecția de capital în Banca Națională de Dezvoltare, investiția 11 din componenta de împrumut a PNRR.
Publicat: M. Of. nr. 672 din 13 august 2026
Intră în vigoare: 16 august 2026
O companie de stat care își plătise la timp datoriile către buget, dar rămăsese în urmă cu facturile către furnizori, nu putea, până acum, să ceară Guvernului aprobarea de a angaja. Legea nr. 173/2026 îi redeschide ușa, cu termen limită: 30 august 2026. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 672 din 13 august 2026 și promulgat în aceeași zi prin Decretul Președintelui României nr. 724/2026. Se adaugă șirului de legi cu măsuri bugetare adoptate în această vară, între care Legea nr. 171/2026, care a deblocat rezervele de stat de țiței și capitalul Băncii de Investiții și Dezvoltare.
Legea nu creează reglementări noi de la zero. Ea completează, în patru articole scurte, trei ordonanțe de urgență aflate deja în vigoare și adaugă o regulă de redistribuire bugetară. Numitorul comun este flexibilitatea: statul își face loc de manevră în execuția bugetului pe 2026, într-un an în care regulile de austeritate salarială au fost fixate în decembrie 2025 și s-au dovedit, pe alocuri, prea rigide.
Cea mai vizibilă schimbare privește companiile de stat. Ordonanța de urgență nr. 89/2025, actul care a stabilit regimul cheltuielilor de personal pentru 2026, permitea ocuparea posturilor vacante și creșterea numărului de angajați doar la două categorii de operatori economici: cei fără pierderi și fără plăți restante la finalul lui 2025 și cei care aveau pierderi sau restanțe, dar le reflectau într-o creștere corespunzătoare a veniturilor din exploatare. Legea adaugă o a treia categorie. Indiferent de categorie, angajatorii cu cel puțin 50 de salariați rămân ținuți de obligația de a angaja persoane cu handicap în proporție de minimum 4%, confirmată constituțional în iulie 2026.
Celelalte trei articole sunt tehnice, dar cu efect direct asupra proiectelor cu bani europeni: unul deblochează reangajarea creditelor din programul SAFE de finanțare a industriei de apărare, altul rezolvă un blocaj de procedură al Companiei Naționale de Investiții, al treilea permite alimentarea capitalului Băncii Naționale de Dezvoltare din fonduri europene nerambursabile.
Efectele pe care le produce
Apare o a treia poartă de acces la angajări în companiile de stat. Articolul III introduce, la alineatele (3) și (4) ale articolului XXXVI din Ordonanța de urgență nr. 89/2025, o literă c) identică în ambele: operatorii economici care au înregistrat plăți restante la 31 decembrie 2025 și nu au înregistrat pierderi la aceeași dată. Alineatul (3) privește ocuparea posturilor rămase vacante la finele lui 2025, alineatul (4) privește creșterea efectivă a numărului de personal în cazul dezvoltării activității.
Condiția are dată fixă și nu poate fi negociată. Compania trebuie ca, la 30 august 2026, să nu mai înregistreze plăți restante și, în plus, să nu prevadă pentru tot anul 2026 nici pierderi, nici plăți restante. Condițiile sunt cumulative și se raportează la 30 august 2026, nu la momentul depunerii cererii.
Aprobarea rămâne a Guvernului, prin memorandum. Legea nu transformă dreptul de a angaja într-unul automat. Articolul XXXVI cere în continuare o analiză temeinic justificată și un memorandum aprobat de Guvern. Litera c) nouă doar extinde lista celor care au voie să depună cererea.
Ordonatorii principali de credite pot muta creditele de angajament între titluri de cheltuieli. Noul articol 810 din Ordonanța de urgență nr. 62/2025 se referă la creditele de angajament introduse în bugete potrivit articolului 68 alineatul (1) din Legea bugetului de stat pe 2026. Dacă angajamentul legal a fost încheiat, în cursul anului, la alt titlu de cheltuieli decât cel prevăzut, ordonatorul poate dezangaja fondurile și le poate reangaja la noul titlu.
Banii dezangajați rămân blocați pentru orice altceva. Alineatul (2) al aceluiași articol spune explicit că respectivele credite de angajament nu pot fi folosite pentru angajarea de cheltuieli noi, nu pot fi virate la alte titluri și nu pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Este o operațiune de corectare contabilă, nu o sursă de bani în plus.
Compania Națională de Investiții primește un mecanism de implementare clar. Articolul II rescrie alineatul (14) al articolului 9 din Ordonanța de urgență nr. 133/2021 privind fondurile europene 2021-2027. Prin excepție de la Ordonanța Guvernului nr. 25/2001, mecanismul de implementare se stabilește prin acordul de implementare încheiat cu liderul de parteneriat, iar cheltuielile companiei sunt eligibile în condițiile din contractul sau decizia de finanțare și din acel acord.
Capitalul Băncii Naționale de Dezvoltare poate fi alimentat din fonduri europene nerambursabile. Articolul IV permite redistribuirea creditelor bugetare de la articolul 01 „Fonduri europene nerambursabile” din bugetul Ministerului Finanțelor, Acțiuni generale, către articolul 16 „Sume aferente investiției 11, Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare”, în condițiile articolului 59 din Legea bugetului de stat pe 2026.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Regimul cheltuielilor de personal la companiile de stat a fost fixat în decembrie 2025, prin articolul XXXVI din Ordonanța de urgență nr. 89/2025. Regula de bază este menținerea în plată a drepturilor salariale de la 30 noiembrie 2025, cu o singură excepție automată, creșterea salariului minim. Orice altceva, majorare de cheltuieli salariale, ocupare de posturi vacante sau creștere a numărului de angajați, cere memorandum aprobat de Guvern.
Un mecanism asemănător funcționează și în restul sectorului public, unde blocarea posturilor vine din ordonanța de austeritate din 2023. Acolo, o excepție proprie a fost adăugată în iulie 2026 pentru furnizorii publici de servicii sociale, care pot ocupa din nou posturile vacante, tot cu încadrarea în bugetul aprobat.
Până astăzi, la ocuparea posturilor vacante și la creșterea numărului de personal puteau aplica doar două categorii de companii. Prima: cele care nu au înregistrat nici pierderi, nici plăți restante la 31 decembrie 2025 și nu prevăd așa ceva în 2026. A doua: cele care au înregistrat pierderi ori plăți restante, cu condiția ca sumele să se reflecte într-o creștere corespunzătoare a veniturilor din exploatare.
Între cele două rămăsese o categorie fără soluție: compania profitabilă, dar cu facturi neachitate la termen. Ea nu îndeplinea prima condiție, pentru că avea restanțe, și nu se potrivea nici celei de a doua, construită în jurul acoperirii sumelor respective prin venituri suplimentare din exploatare. Litera c) nouă acoperă exact acest gol, dar pune în schimb o probă concretă: restanțele să dispară până la 30 august 2026. Companiile de stat apar în legislația acestei luni și în alte contexte: tot în august, o poziție listată la punctul dedicat Societății Naționale a Sării SALROM în anexa din 2006 a fost abrogată din lista minelor și carierelor care se închid, fără ca hotărârea să numească titularul licenței de exploatare căruia îi revine încetarea activității.
La creditele de angajament, situația anterioară era una de blocaj tehnic. Ordonanța de urgență nr. 62/2025, actul care pune în aplicare instrumentul european SAFE pentru industria de apărare, nu prevedea ce se întâmplă când angajamentul legal ajunge pe un alt titlu de cheltuieli decât cel din buget. Cadrul general al împrumutului SAFE fusese aprobat în această vară prin Legea nr. 167/2026, care ratifică împrumutul de 16,68 miliarde de euro. Noul articol 810 rezolvă situația, dar cu interdicția expresă de a folosi banii în alt scop.
La Compania Națională de Investiții, alineatul (14) trimitea anterior la regula generală din Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea companiei. Noua formulare mută sursa mecanismului de implementare în acordul semnat cu liderul de parteneriat, ceea ce contează pentru proiectele în care compania este partener, nu beneficiar direct.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Companiile de stat profitabile, dar cu facturi restante, pot ocupa posturile vacante fără să aștepte o modificare de fond a regimului de austeritate.
- Condiția pusă, stingerea restanțelor până la 30 august 2026, împinge companiile să își plătească furnizorii, nu doar să ceară aprobări.
- Reangajarea creditelor la titlul corect elimină o blocare pur contabilă a unor contracte deja semnate în programul SAFE.
- Interdicția de a folosi banii dezangajați pentru cheltuieli noi menține plafonul de cheltuieli intact, deci flexibilitatea nu costă buget suplimentar.
- Compania Națională de Investiții primește o bază legală clară pentru cheltuielile din proiectele europene în parteneriat.
- Capitalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare din fonduri nerambursabile grăbește o investiție deja asumată în PNRR.
Ce rămâne o problemă
- Termenul de 30 august 2026 este foarte scurt pentru o companie care trebuie să își achite integral restanțele: legea intră în vigoare pe 16 august, deci rămân două săptămâni.
- Legea nu spune cine verifică situația la 30 august și nici ce se întâmplă dacă restanțele reapar după acea dată.
- Aprobarea rămâne discreționară, prin memorandum de Guvern, deci nicio companie nu are certitudinea că va primi acordul chiar dacă îndeplinește condițiile.
- Cerința de a nu prevedea pierderi în tot anul 2026 este o proiecție, nu un fapt verificabil la data cererii, ceea ce lasă loc de interpretare.
- Textul se citește greu fără cele trei ordonanțe pe masă, pentru că nu reproduce contextul pe care îl modifică.
- Redistribuirea creditelor către capitalul Băncii Naționale de Dezvoltare reduce, în oglindă, sumele disponibile la articolul de fonduri europene nerambursabile.
Sfaturi utile
- Dacă lucrezi la o companie de stat cu posturi vacante blocate, verifică imediat situația plăților restante la 31 decembrie 2025. Dacă existau restanțe, dar nu și pierderi, compania intră pe noua literă c).
- Fixează 30 august 2026 ca termen intern de plată a tuturor facturilor restante. Condiția se verifică la acea dată, nu la data depunerii memorandumului.
- Pregătește din timp analiza temeinic justificată cerută de articolul XXXVI. Fără ea, Guvernul nu are ce aproba, indiferent de îndeplinirea condițiilor financiare.
- Include în documentație proiecția pe tot anul 2026, care trebuie să arate zero pierderi și zero plăți restante. Este o cerință distinctă de situația la 30 august.
- Dacă ești ordonator principal de credite, inventariază angajamentele legale încheiate în 2026 la alte titluri decât cele bugetate. Ele pot fi dezangajate și reangajate la titlul corect.
- Nu construi planuri pe creditele dezangajate. Ele nu pot finanța cheltuieli noi, nu pot fi virate la alte titluri și nu pot merge la Fondul de rezervă.
- Dacă ești partener într-un proiect european cu Compania Națională de Investiții, revizuiește acordul de implementare. Acolo se stabilește acum mecanismul, iar de el depinde eligibilitatea cheltuielilor.
Întrebări frecvente
Ce companii sunt vizate de noua regulă privind angajările?
Compania poate angaja automat după 16 august?
Ce se întâmplă dacă restanțele nu sunt stinse până la 30 august 2026?
Ce înseamnă dezangajarea creditelor de angajament?
Creditele dezangajate pot finanța alte proiecte?
Ce este investiția 11 din PNRR menționată în lege?
Când intră în vigoare legea?
Analiza redacției
Legea nu are o temă, are o listă. Patru articole care nu se ating între ele repară patru locuri în care regulile scrise în decembrie 2025 s-au dovedit mai strâmte decât intenția lor: o categorie de companii de stat rămasă fără soluție, un blocaj de titluri bugetare la creditele SAFE, un mecanism de implementare neclar la Compania Națională de Investiții și o linie bugetară care nu putea alimenta o investiție deja asumată. E felul în care se lucrează în execuția bugetară, cu peticiri punctuale, iar din el se poate citi mai mult decât din expunerea de motive. Interesant nu e că statul își face loc de manevră, ci cât de diferite sunt termenele pe care și le dă sieși față de cele pe care le impune destinatarilor.
Calendarul literei c) merită numărat, pentru că numărătoarea schimbă miza. Legea a fost publicată joi, 13 august 2026, și a intrat în vigoare la trei zile, adică duminică, 16 august. Condiția trebuie îndeplinită la 30 august 2026, care este tot o duminică. Între cele două duminici se află exact zece zile bancare, 17-21 și 24-28 august, iar ultima zi în care un ordin de plată mai poate stinge o factură restantă este vineri, 28 august. Cu alte cuvinte, o companie de stat are zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a legii ca să își plătească integral furnizorii restanți, iar data de referință aleasă de legiuitor nu e nici o zi bancară, nici o dată de raportare: 31 august, luni, ar fi fost și una, și alta. Pentru un act care se adresează unor societăți cu sute de facturi în derulare, diferența dintre 30 și 31 august nu e cosmetică, e diferența dintre a putea proba condiția și a te certa pe ea.
La creditele de angajament, problema e de redactare, nu de calendar. Noul art. 810 alin. (1) autorizează ordonatorul să dezangajeze fondurile și să le reangajeze la titlul unde s-a încheiat efectiv angajamentul legal. Alin. (2) spune însă că respectivele credite, cele rezultate din dezangajările făcute potrivit alin. (1), nu pot fi utilizate pentru angajarea de noi cheltuieli „sau pentru virări la alte titluri de cheltuieli”. Citită literal, a doua frază acoperă chiar operațiunea pe care o autorizează prima, pentru că reangajarea la noul titlu este, contabil, o mutare între titluri. Sensul urmărit se vede din economia textului, alin. (2) vrea să împiedice transformarea operațiunii într-o sursă de bani liberi, dar el se deduce, nu se citește. O excepție expresă ar fi costat cinci cuvinte.
Art. IV spune, în limbaj bugetar, ceva ce merită tradus. Creditele de la art. 01 „Fonduri europene nerambursabile” din bugetul Ministerului Finanțelor pot fi redistribuite la art. 16 al titlului 61, intitulat „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”. Adică bani de grant se mută pe o linie dedicată componentei de împrumut, ca să acopere injecția de capital de la investiția 11. Operațiunea e permisă în condițiile art. 59 din legea bugetului, deci are temei, dar rezultatul e că o capitalizare bancară asumată pe partea de credit ajunge finanțată din partea nerambursabilă. Se adaugă o nedumerire de nume: linia bugetară se referă la „Banca Națională de Dezvoltare”, denumirea din PNRR, în timp ce actele adoptate în aceeași lună mandatează și capitalizează „Banca de Investiții și Dezvoltare S.A.”. Legea nu spune dacă e vorba despre aceeași instituție, iar cititorul nu are de unde ști.
Ce ar trebui schimbat
- Mutarea datei de referință pe 31 august 2026. E o zi lucrătoare, e sfârșit de lună și coincide cu o dată la care oricum se închid evidențele. Alegerea lui 30 august, o duminică, scurtează termenul real cu o zi bancară și lasă loc de dispută despre ce înseamnă „a nu înregistra plăți restante” într-o zi în care nu se procesează plăți.
- Precizarea documentului care probează proiecția pe 2026. Litera c) cere ca operatorul să nu prevadă în anul 2026 nici pierderi, nici plăți restante. Este o cerință distinctă de situația faptică de la 30 august, iar legea nu spune în ce act se citește această prognoză și ce se întâmplă cu o companie al cărei buget aprobat conține deja o pierdere: dacă trebuie rectificat mai întâi, termenul de zece zile lucrătoare devine imposibil.
- O excepție expresă în art. 810 alin. (2). Formularea „cu excepția reangajării prevăzute la alin. (1)” ar elimina contradicția aparentă dintre cele două alineate și ar scuti ordonatorii de a cere un punct de vedere Ministerului Finanțelor înainte de fiecare operațiune.
- Numirea entității care primește injecția de capital. Denumirea din linia bugetară provine din PNRR, iar între timp statul a mandatat și a capitalizat o societate cu alt nume. Indicarea denumirii legale complete, o singură dată, ar închide întrebarea pentru toate actele care trimit la investiția 11.
- Ridicarea mecanismului de dezangajare-reangajare la nivel de regulă generală. Situația în care angajamentul legal se încheie la alt titlu decât cel bugetat nu e specifică programului SAFE, dar soluția a fost scrisă înăuntrul unei singure ordonanțe și pentru o singură categorie de credite. O prevedere în legea finanțelor publice ar face inutilă următoarea completare de acest fel.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 672 din 13 august 2026 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Legea nr. 173/2026 pentru completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 13 august 2026, pagina 2
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR — SENATUL
L E G E pentru completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — După articolul 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1071 din 20 noiembrie 2025, aprobată cu completări prin Legea nr. 4/2026, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 810, cu următorul cuprins:
„Art. 810. — (1) Pentru creditele de angajament introduse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat potrivit prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, pentru care în cursul anului 2026 au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli, se autorizează ordonatorii principali de credite să dezangajeze fondurile respective și să le reangajeze la noul titlu de cheltuieli.
(2) Creditele de angajament rezultate în urma dezangajărilor efectuate potrivit alin. (1) nu pot fi utilizate pentru angajarea de noi cheltuieli sau pentru virări la alte titluri de cheltuieli, respectiv nu pot face obiectul unor cedări la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.”
Art. II. — La articolul 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1207 din 20 decembrie 2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(14) Prin excepție de la prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții «C.N.I.» — S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare, mecanismul de implementare se stabilește prin acordul de implementare încheiat cu liderul de parteneriat. Cheltuielile efectuate de Compania Națională de Investiții «C.N.I.» — S.A. prevăzute la alin. (13) sunt eligibile în condițiile prevăzute în contractul/decizia de finanțare și în acordul de implementare.”
Art. III. — Articolul XXXVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1203 din 24 decembrie 2025, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. La alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:
„c) operatorii economici care au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie 2025 și nu au înregistrat pierderi la aceeași dată, cu condiția ca la data de 30 august 2026 să nu înregistreze plăți restante și să nu prevadă în anul 2026 pierderi și plăți restante.”
2. La alineatul (4), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:
„c) operatorii economici care au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie 2025 și nu au înregistrat pierderi la aceeași dată, cu condiția ca la data de 30 august 2026 să nu înregistreze plăți restante și să nu prevadă în anul 2026 pierderi și plăți restante.”
Art. IV. — Creditele bugetare aferente art. 01 „Fonduri europene nerambursabile” prevăzute în bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni generale pot fi redistribuite și la art. 16 „Sume aferente investiției 11 — Injecție de capital în Banca Națională de Dezvoltare” al titlului 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”, în condițiile art. 59 din Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 27 martie 2026.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO
PREȘEDINTELE SENATULUI, MIRCEA ABRUDEAN
București, 13 august 2026.
Nr. 173.
Decretul nr. 724/2026 privind promulgarea Legii pentru completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată,
Președintele României decretează:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, NICUȘOR-DANIEL DAN
București, 13 august 2026.
Nr. 724.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.