Pe scurt

  • Patru ministere au aprobat regulile după care primăriile vor putea deconta înlocuirea sobelor și a centralelor pe lemne mai vechi de 10 ani sau cu randament sub 65%. Participarea este voluntară, iar cererea o face proprietarul.
  • Ce primești în loc nu alegi liber: un instrument de calcul în Excel compară pompa de căldură, panourile solare, geotermalul, fotovoltaicul cu stocare, cogenerarea și racordarea la termoficare, pe 15 ani, și elimină soluțiile care costă mai mult decât dublul soluției de referință.
  • Pentru gospodăriile afectate de sărăcie energetică și pentru cele vulnerabile, sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile dacă banii vin din Fondul social pentru climă, iar primăria are obligația să le ajute la întocmirea dosarului.
Act: Ordinul nr. 1.299/957/1.019/1.787/2026
Publicat: M. Of. nr. 727 din 31 august 2026
Intră în vigoare: 31 august 2026

Programul prin care sobele și centralele vechi pe lemne urmează să fie schimbate are, de la 31 august 2026, un manual de aplicare. Ordinul comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene, al ministrului energiei, al ministrului dezvoltării și al ministrului mediului, publicat în Monitorul Oficial nr. 727 din 31 august 2026, aprobă cadrul metodologic cerut de Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Legea fixase termenul de aprobare la 31 august 2026, deci ordinul a apărut chiar în ultima zi permisă.

Miza este mare și foarte concretă. Legea cere ca, până la 31 decembrie 2040, să fie înlocuite cel puțin 250.000 de unități de încălzire pe lemne sau pe combustibili fosili solizi, cu obiective intermediare de 50.000 până la finalul lui 2030 și 100.000 până la finalul lui 2035. Nimeni nu este obligat să își schimbe soba: art. 4 alin. (13) din lege spune expres că nu se instituie o obligație generală de înlocuire și nu se interzice folosirea unităților existente. Ce se construiește acum este mecanismul prin care cine vrea să schimbe primește bani publici pentru asta. Tot din fonduri externe vine și grantul Băncii Mondiale pentru programul SHARP de încălzire durabilă, care pregătește o schemă similară la scară mai mare.

Cine poate cere sprijin: gospodăriile individuale care folosesc o unitate de încălzire pe biomasă forestieră sau pe combustibil fosil solid mai veche de 10 ani ori cu randament sub 65%; primăriile, pentru clădirile publice cu destinație socială aflate în aceeași situație; și operatorii de termoficare, pentru unitățile de producere din sistemele centralizate.

Efectele pe care le produce

Primul efect este că decizia tehnică iese din mâna solicitantului și intră într-un algoritm. Primăria completează un instrument de calcul, iar acesta rulează două teste. Testul de fezabilitate tehnică verifică dacă infrastructura necesară există la adresa respectivă: rețea de gaze, rețea electrică suficientă, sistem de termoficare, plus distanța până la ele și costul racordării. Testul de justificare economică compară costul total pe 15 ani al fiecărei soluții rămase cu costul soluției de referință și elimină tot ce depășește un prag, stabilit implicit la 2, adică la dublul referinței.

Al doilea efect este că, dacă mai multe soluții trec ambele teste, instrumentul recomandă pe cea mai ieftină, dar solicitantul poate alege oricare dintre cele eligibile. Este singurul loc din tot cadrul metodologic în care proprietarul are o opțiune reală.

Al treilea efect privește ce se întâmplă când nu trece nimic. Dacă nicio soluție dintre cele opt prevăzute de lege nu este simultan fezabilă și justificată economic, se ajunge la soluția subsidiară: tot o unitate pe lemne, dar nouă și conformă cu cerințele de proiectare ecologică din Regulamentul (UE) 2015/1.185. Iar dacă nici aceasta nu este fezabilă, instrumentul declară că amplasamentul nu are nicio soluție eligibilă, iar sprijinul nu se acordă.

Al patrulea efect este o interdicție. Cazanele autonome alimentate cu combustibili fosili nu pot fi finanțate, în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, care transpune Directiva (UE) 2024/1.275. Excepția, scrisă expres, sunt sobele și sistemele de microcogenerare care produc energie electrică și termică la nivelul clădirii, care nu intră în categoria cazanelor autonome.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la acest ordin, Legea nr. 168/2026 exista de trei săptămâni, dar nu se putea aplica. Legea spunea că primăriile instituie programe de sprijin, enumera cele opt soluții energetice și fixa obiectivele de la 2030, 2035 și 2040, însă lăsa în alb tot ce însemna aplicare: cine este eligibil, ce documente depune, cum se face testul de fezabilitate, cât acoperă sprijinul și cum se plătește. Toate acestea se aprobau, conform art. 10 alin. (1) din lege, prin ordin comun al celor patru miniștri.

Ordinul umple acel gol, dar nu complet. Cadrul metodologic stabilește procedura și algoritmul, nu și cifrele. Intensitatea sprijinului, procentul minim din buget rezervat gospodăriilor vulnerabile, prețurile combustibililor, costurile de racordare și pragurile de infrastructură se stabilesc mai departe prin ghidul solicitantului aferent fiecărei surse de finanțare. Singurele valori scrise în tot documentul sunt orizontul de 15 ani și pragul de 2.

Un gol asemănător s-a umplut și la rețelele centralizate, tot printr-un ordin al ministrului energiei: ghidul de 590 de milioane de euro pentru termoficare inteligentă are acum cererea de prefinanțare și de rambursare.

Se schimbă și cine ține evidența. Autoritățile locale raportează anual, până la 31 martie, stadiul implementării, către Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, după modelul din anexa nr. 2 la Legea nr. 168/2026. Prima raportare se face în 2027.

O noutate care merită reținută este tratamentul gospodăriilor sărace energetic. Pentru ele, cadrul prevede patru măsuri simultane: un procent minim rezervat din bugetul fiecărui program, o intensitate mai mare a sprijinului, ajutor din partea primăriei la întocmirea dosarului și posibilitatea de a primi banii în avans sau eșalonat, tocmai ca să nu fie nevoite să prefinanțeze lucrarea. Pentru finanțările din Fondul social pentru climă, sprijinul poate ajunge la 100% din costurile eligibile pentru gospodăriile cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Regula de selecție este aceeași în toată țara, iar rezultatul se generează automat, deci două gospodării identice din județe diferite ar trebui să primească același răspuns.
  • Gospodăriile fără bani de prefinanțare pot primi sprijinul în avans sau prin plată directă către instalator, deci nu trebuie să scoată întâi suma din buzunar.
  • Primăria are obligația expresă de a ajuta la întocmirea documentației gospodăriile sărace energetic și pe cele vulnerabile, direct sau prin entități desemnate.
  • Costul de racordare la rețeaua de gaze, la cea electrică sau la termoficare intră în calcul, deci o soluție ieftină la achiziție, dar scumpă la branșament, nu mai poate fi recomandată artificial.
  • Participarea rămâne voluntară, iar actul repetă acest lucru, deci nimeni nu poate fi obligat să renunțe la unitatea existentă.

Ce rămâne o problemă

  • Cadrul nu conține nicio cifră de sprijin. Cât primește efectiv o gospodărie se va afla abia din ghidul solicitantului, care nu are termen de publicare.
  • Calculul pe 15 ani se face în prețuri constante, fără rată de actualizare, deci un leu cheltuit în 2041 cântărește exact cât unul cheltuit în 2027.
  • Definiția gospodăriei afectate de sărăcie energetică trimite mai departe și nu se oprește pe niciun criteriu verificabil în textul actului.
  • Anexa, adică instrumentul de calcul propriu-zis, este publicată în facsimil, în format tipăribil, iar toate valorile din ea apar ca „input”. Fișierul Excel care generează rezultatul nu este publicat și niciun articol nu spune cine îl pune la dispoziție.
  • Obiectivele legii cer 150.000 de unități în ultimii cinci ani, adică de trei ori ritmul din cei cinci ani anteriori, iar cadrul metodologic nu conține niciun mecanism de accelerare.

Sfaturi utile

  1. Nu depuneți nimic încă. Cererea se depune la primărie abia după ce autoritatea finanțatoare publică apelul de proiecte, cu bugetul și criteriile aferente. Până atunci nu există dosar de depus.
  2. Pregătiți din timp actul de proprietate sau alt document care atestă un titlu legal de folosință asupra imobilului. Este primul document cerut de art. 7 și lipsa lui blochează tot.
  3. Căutați documentele centralei sau ale sobei existente, din care să rezulte vechimea și randamentul. Dacă nu le mai aveți, cadrul acceptă o declarație pe propria răspundere, dar aceasta se coroborează cu o constatare la fața locului făcută de primărie.
  4. Dacă vă încadrați în categoria consumatorului vulnerabil de energie potrivit Legii nr. 226/2021, strângeți documentele care o dovedesc. Încadrarea nu se ia din bifa pe care o completați în instrumentul de calcul, ci din verificarea documentară făcută de autoritatea finanțatoare.
  5. Verificați ce infrastructură există la adresa dumneavoastră și la ce distanță: rețea de gaze, putere electrică disponibilă, sistem de termoficare. Aceste trei date, plus distanța, decid ce soluții rămân în calcul înainte de orice discuție despre preț.
  6. Dacă doriți o anumită tehnologie, cereți primăriei rezultatul generat de instrumentul de calcul. Acesta face parte din documentația cererii de finanțare, iar dacă mai multe soluții sunt eligibile aveți dreptul să alegeți, nu doar pe cea mai ieftină.
  7. Nu înstrăinați și nu scoateți din funcțiune echipamentul finanțat. Beneficiarul are obligația de a menține funcționalitatea și destinația investiției, iar nerespectarea condițiilor atrage recuperarea sumelor.

Întrebări frecvente

Sunt obligat să îmi schimb soba pe lemne?
Nu. Participarea la programele de sprijin este voluntară, iar înlocuirea se face exclusiv la cererea deținătorului. Art. 4 alin. (13) din Legea nr. 168/2026 spune expres că nu se instituie o obligație generală de înlocuire și nu se interzice folosirea unităților existente.
Ce unități intră în program?
Unitățile de încălzire care folosesc biomasă forestieră, adică lemn sau peleți din lemn, ori combustibili fosili solizi, adică în special cărbune, și care sunt mai vechi de 10 ani și/sau au un randament mai mic de 65%, determinat conform Regulamentului (UE) 2015/1.185. Condițiile sunt alternative: e suficient să fie îndeplinită una.
Cât acoperă sprijinul?
Cadrul metodologic nu stabilește un procent. Intensitatea se fixează prin ghidul de finanțare, diferențiat după încadrarea beneficiarului. Singura limită scrisă în act privește finanțările din Fondul social pentru climă, unde sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile pentru gospodăriile cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate și fără capacitate de cofinanțare.
Ce se întâmplă dacă la mine nu se poate monta nimic din listă?
Se aplică soluția subsidiară: o unitate nouă pe biomasă forestieră sustenabilă, care respectă cerințele de proiectare ecologică din Regulamentul (UE) 2015/1.185. Dacă nici aceasta nu este fezabilă tehnic, instrumentul de calcul indică lipsa unei soluții eligibile, iar sprijinul nu se acordă în cadrul programului respectiv.
Pot primi bani pentru o centrală pe gaz?
Nu pentru un cazan autonom pe combustibil fosil. Interdicția vine din Ordonanța Guvernului nr. 16/2025, care transpune art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275. Fac excepție sobele și sistemele de microcogenerare care produc energie electrică și termică la nivelul clădirii, care nu sunt considerate cazane autonome.
Cine face testul de fezabilitate, eu sau primăria?
Primăria. Autoritatea administrației publice locale completează instrumentul de calcul și stabilește fezabilitatea, iar autoritatea finanțatoare verifică apoi rezultatul generat și îndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Solicitantul poate prezenta oferte de preț, devize sau facturi pro forma pentru soluția aleasă.
Cum se plătesc banii?
În una dintre trei forme, stabilită prin ghidul solicitantului: decontare ulterioară pe bază de facturi și procese-verbale de recepție, plată directă către furnizorul sau instalatorul echipamentului, ori avans urmat de decontare finală. Pentru gospodăriile vulnerabile, avansul sau eșalonarea sunt prevăzute expres ca măsură de protecție.
Se aplică și blocurilor racordate la termoficare?
Programele vizează și unitățile de producere din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, dar acolo solicitantul este unitatea administrativ-teritorială sau producătorul de energie termică, nu locatarul. Dacă înlocuirea tehnologiei nu este fezabilă sau justificată economic, se poate finanța modernizarea unității existente, cu condiția unei reduceri directe, demonstrabile și cuantificabile a consumului de biomasă sau de combustibil fosil solid.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Soluția de referință este definită diferit în articol și în anexă, iar de ea depinde tot testul economic. Art. 2 lit. c) din cadrul metodologic definește soluția de referință ca „înlocuirea unei centrale individuale existente pe lemne cu o centrală individuală nouă pe lemne, care respectă cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1.185”. Anexa, foaia „Calculator_Individual”, secțiunea „3. Parametri de calcul”, rândul „Soluție de referință”, are însă valoarea „= sistemul de încălzire existent”. Sunt două lucruri diferite: o centrală nouă conformă are cost de investiție și consum redus, în timp ce sistemul existent are investiție zero și consum mare. Cum art. 11 alin. (3) declară o tehnologie justificată economic numai dacă raportul dintre costul ei pe 15 ani și costul soluției de referință nu depășește pragul, cele două definiții dau numitori diferiți și, la același prag de 2, liste diferite de tehnologii eligibile pentru același amplasament.
  • Anexa, secțiunea „4. Calculul justificării economice”, rândul „SACET”, coloana „Infrastr.”: valoarea este „Autonom”. Aceeași anexă are, la secțiunea „2. Infrastructură disponibilă și cost estimat de racordare”, un rând distinct „SACET”, cu coloane pentru existență, distanță și cost estimat de racordare, iar art. 9 alin. (1) lit. b) cere expres ca instrumentul să folosească „existența … sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, precum și distanța până la acestea”. Coloana „Infrastr.” este cea care leagă fiecare tehnologie de rândul de infrastructură care o condiționează: gazul are „Gaz”, pompele de căldură au „Electric”. Marcând racordarea la termoficare drept autonomă, legătura se rupe, iar verificarea existenței rețelei nu mai are cum să influențeze fezabilitatea acestei soluții.
  • Definiția gospodăriei afectate de sărăcie energetică nu se închide pe niciun criteriu. Art. 2 lit. e) o definește ca gospodăria „care se încadrează în prevederile art. 19”. Art. 19 alin. (1) reproduce însă definiția sărăciei energetice ca fenomen, din art. 2 pct. 52 al Directivei (UE) 2023/1.791, fără condiții de încadrare, iar alin. (2) trimite mai departe: mecanismul de verificare „se stabilește în funcție de criteriile specifice fiecărei surse de finanțare”, pentru „categoria de beneficiar prevăzută la art. 16 alin. (1)”. Art. 16 alin. (1) nu prevede nicio categorie de beneficiar, ci spune doar că intensitatea se stabilește diferențiat pe baza criteriilor din ghidul de finanțare. Lanțul se închide în gol, deși art. 21 lit. a) rezervă un procent minim din bugetul fiecărui program exact acestei categorii, iar art. 21 lit. b) trimite pentru majorarea intensității tot la art. 16 alin. (1), text care nu prevede nicio majorare. Prin comparație, art. 20 rezolvă problema pentru gospodăria vulnerabilă, prin trimitere la Legea nr. 226/2021 și la Regulamentul (UE) 2023/955.

Analiza redacției

Cadrul acesta rezolvă o problemă care a blocat toate programele anterioare de înlocuire a sobelor: cine decide ce se montează. Până acum, alegerea se făcea fie prin ghid, fie prin negociere locală, iar rezultatul era că banii mergeau spre soluția cea mai ușor de instalat, nu spre cea mai bună pe termen lung. Aici, decizia se ia printr-un calcul explicit, pe 15 ani, care include costul racordării, nu doar prețul echipamentului. Este o îmbunătățire reală, iar transparența ei este verificabilă: rezultatul generat de instrument face parte din documentația cererii, deci solicitantul îl poate cere și contesta.

Aritmetica obiectivelor din lege spune însă altceva decât spune calendarul. 50.000 de unități până la finalul lui 2030 înseamnă circa 12.500 pe an, dacă primul apel pornește în 2027. Următoarele 50.000, până la finalul lui 2035, cer 10.000 pe an, deci un ritm ușor mai lent. Ultimele 150.000, între 2036 și 2040, cer 30.000 pe an, de trei ori mai mult. Cu alte cuvinte, 60% din ținta de 250.000 este împinsă în ultimii cinci ani ai perioadei, iar cadrul metodologic publicat acum nu conține niciun mecanism care să pregătească acea accelerare. Singurul instrument prevăzut pentru abatere este planul de acțiune corectiv din art. 4 alin. (11) al legii, care se declanșează abia după ce decalajul s-a produs și persistă un an.

Cea mai consecventă alegere metodologică este și cea mai puțin explicată. Art. 11 alin. (5) impune ca toate costurile pe 15 ani să fie calculate în prețuri constante, fără rată de actualizare. Într-un calcul actualizat, cheltuielile viitoare cu combustibilul valorează mai puțin decât investiția de azi, ceea ce avantajează soluțiile ieftine la montaj. Fără actualizare, un leu de combustibil plătit în 2041 cântărește exact cât unul plătit în 2027, iar avantajul trece la tehnologiile cu cost de operare mic, adică la pompele de căldură. Alegerea este coerentă cu scopul declarat al legii, dar ea decide, în tăcere, cine câștigă comparația, și ar merita spusă ca atare, nu ascunsă într-un alineat de metodă.

Un al treilea lucru se vede din datele de pe ordin. Ministrul investițiilor și proiectelor europene a semnat pe 18 august, ceilalți trei miniștri pe 28 august, iar publicarea s-a făcut pe 31 august, ultima zi din termenul fixat de art. 10 alin. (1) al legii. Zece zile între prima și ultima semnătură, pe un act care condiționează un jalon din Planul național de redresare și reziliență, componenta 6, reforma 6, jalonul 128, invocat chiar în preambulul ordinului. Termenul a fost respectat, dar fără nicio zi de rezervă, iar ghidul solicitantului, adică documentul care conține cifrele, nu are niciun termen.

Ce ar trebui schimbat

  • Un termen pentru ghidul solicitantului. Cadrul metodologic delegă ghidului intensitatea sprijinului, procentul rezervat gospodăriilor vulnerabile, prețurile combustibililor și pragurile de infrastructură, adică tot ce transformă algoritmul în bani. Fără un termen, un act publicat în ultima zi legală poate rămâne inaplicabil la nesfârșit, iar obiectivul pentru 2030 pierde din start ani de implementare.
  • Publicarea instrumentului de calcul în format electronic, la o adresă indicată în act. Anexa din Monitorul Oficial este o reproducere tipăribilă, cu toate valorile marcate „input”, iar formulele sunt redate descriptiv. Cum art. 8 alin. (2) cere ca testul să se facă „prin completarea instrumentului de calcul”, fișierul care generează rezultatul ar trebui să aibă un loc de publicare stabilit prin act, nu lăsat la latitudinea fiecărei autorități finanțatoare.
  • Un criteriu propriu pentru sărăcia energetică, măcar unul de rezervă. Un prag de tipul „cheltuiala cu energia depășește un procent din venitul disponibil al gospodăriei” ar da imediat conținut art. 19 și ar face aplicabile cele patru măsuri de protecție din art. 21 chiar și pentru programele finanțate din surse care nu impun propria definiție.
  • Un raport public al rezultatelor generate de instrument, nu doar al numărului de unități înlocuite. Raportarea anuală din art. 27 privește stadiul implementării. Dacă s-ar publica și distribuția tehnologiilor recomandate, a celor alese efectiv și a cazurilor fără nicio soluție eligibilă, s-ar vedea în primul an dacă pragul de 2 este calibrat corect sau dacă trimite sistematic amplasamentele spre soluția subsidiară pe lemne.
  • Corelarea explicită între cele opt soluții din lege și lista de 12 tehnologii din instrument. Instrumentul evaluează, printre altele, „Gaz (cu condensare)”, deși art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026 nu îl enumeră între soluțiile energetice, iar art. 12 alin. (4) din cadru îl admite doar pentru sobe și microcogenerare. O trimitere expresă, tehnologie cu tehnologie, ar elimina discuția despre ce poate fi finanțat și ce este calculat doar pentru comparație.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 727 din 31 august 2026 16 pagini PDF, 557 KB actul începe la pagina 6

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

O R D I N nr. 1.299/957/1.019/1.787 din 2026 pentru aprobarea cadrului metodologic pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire

EMITENT: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 31 august 2026

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 1.787 din 28 august 2026 MINISTERUL ENERGIEI Nr. 957 din 28 august 2026 MINISTERUL DEZVOLTĂRII, MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI Nr. 1.019 din 28 august 2026 Nr. 1.299 din 18 august 2026 O R D I N pentru aprobarea cadrului metodologic pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inclusiv criteriilor de eligibilitate, a criteriilor pentru efectuarea testului de fezabilitate tehnică prevăzut la art. 4 alin. (3) din aceeași lege, a intensității sprijinului, a definiției și măsurilor de protecție aplicabile gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, precum și a mecanismului de acordare a sprijinului Având în vedere prevederile: — art. 4 alin. (1)-(3) și (12) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; — Planului național de redresare și reziliență, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 (CID) și prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE din 5 august 2026 — componenta 6 — Energie, reforma 6, jalonul 128; — Regulamentului (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentului (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.060, cu modificările ulterioare; — Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare Referatul de aprobare nr. 5.210/DNP din 17.08.2026 al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 168/2026, al art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, al art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare, al art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul energiei, interimar, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă cadrul metodologic pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inclusiv criteriile de eligibilitate, criteriile pentru efectuarea testului de fezabilitate tehnică prevăzut la art. 4 alin. (3) din aceeași lege, intensitatea sprijinului, definiția și măsurile de protecție aplicabile gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, precum și mecanismul de acordare a sprijinului Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul energiei, interimar, Ilie-Gavril Bolojan prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Autoritățile administrației publice locale și centrale prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026, precum și autoritățile, instituțiile sau entitățile cărora legislația aplicabilă sursei de finanțare le atribuie responsabilități privind administrarea, finanțarea, verificarea ori controlul programelor de sprijin duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, în limitele competențelor stabilite prin lege.

Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul dezvoltării, lucrărilor Ministrul mediului, apelor publice și administrației, și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu Cseke Attila-Zoltán

ANEXĂ C A D R U L M E T O D O L O G I C pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inclusiv criteriile de eligibilitate, criteriile pentru efectuarea testului de fezabilitate tehnică prevăzut la art. 4 alin. (3) din aceeași lege, intensitatea sprijinului, definiția și măsurile de protecție aplicabile gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, precum și mecanismul de acordare a sprijinului

CAPITOLUL I Dispoziții generale ARTICOLUL 1 Obiect

(1) Prezentul cadru metodologic stabilește condițiile unitare pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, având ca scop stabilirea criteriilor de eligibilitate, criteriilor pentru efectuarea testului de fezabilitate tehnică prevăzut la art. 4 alin. (3) din aceeași lege, intensitatea sprijinului, definiția și măsurile de protecție aplicabile gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, precum și mecanismul de acordare a sprijinului.

(2) Prezentul cadru metodologic se aplică beneficiarilor prevăzuți la art. 6. ARTICOLUL 2 Definiții În sensul prezentului cadru metodologic, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) test de fezabilitate tehnică — evaluarea, prin instrumentul de calcul prevăzut la art. 22, a posibilității tehnice de implementare a fiecărei soluții energetice prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026 la amplasamentul pentru care se solicită sprijin financiar, pe baza existenței și caracteristicilor infrastructurii disponibile și a compatibilității tehnice a acesteia cu cerințele soluției analizate;

b) test de justificare economică — evaluarea comparativă, prin instrumentul de calcul prevăzut la art. 22, a costurilor aferente fiecărei soluții energetice prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026, fezabile tehnic pentru amplasamentul pentru care se solicită sprijin financiar, prin raportare la costul soluției de referință, în vederea stabilirii justificării economice a acestora;

c) soluție de referință — soluția tehnică reprezentată de înlocuirea unei centrale individuale existente pe lemne cu o centrală individuală nouă pe lemne, care respectă cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1.185, al cărei cost total, determinat pe un orizont de 15 ani, se utilizează exclusiv ca etalon în cadrul testului justificării economice, fără a constitui, prin aceasta, o soluție de finanțare implicit eligibilă;

d) soluție subsidiară — opțiunea de încălzire la care se recurge în cadrul programului de sprijin atunci când nicio soluție energetică prevăzută la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026 nu îndeplinește unul dintre criteriile de fezabilitate tehnică și criteriul de justificare economică pentru amplasamentul analizat;

e) gospodărie afectată de sărăcie energetică — gospodărie care se încadrează în prevederile art. 19;

f) gospodărie vulnerabilă — gospodărie care se încadrează în prevederile art. 20 și, după caz, în categoria consumatorului vulnerabil în sensul Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare;

g) instrument de calcul — foaie de calcul în format Excel ce constituie anexa care face parte integrantă din prezentul cadru metodologic prin care se realizează testul de fezabilitate tehnică și testul de justificare economică. ARTICOLUL 3 Principii Elaborarea și implementarea programelor de sprijin, precum și efectuarea testului de fezabilitate tehnică și a justificării economice se realizează cu respectarea următoarelor principii:

a) evaluării obiective și nediscriminatorii a soluțiilor energetice prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026, cu respectarea priorităților, condițiilor și restricțiilor specifice fiecărei tehnologii prevăzute de legislația aplicabilă și de sursa de finanțare utilizată;

b) eficienței utilizării fondurilor publice, prin orientarea sprijinului către soluțiile care asigură cel mai bun raport între costuri și beneficiile obținute;

c) tratamentului egal și nediscriminatoriu, prin aplicarea uniformă a criteriilor și a algoritmului de evaluare tuturor beneficiarilor eligibili;

d) transparenței, prin utilizarea unor criterii, parametri și reguli de calcul clare, verificabile și documentate;

e) evitării supracompensării, prin stabilirea sprijinului financiar numai în măsura necesară pentru implementarea soluției eligibile, cu respectarea prevederilor schemei de ajutor de stat sau de minimis aplicabile, prevăzută la art. 24, și a legislației aplicabile;

f) prioritizării soluțiilor cu emisii reduse sau zero de gaze cu efect de seră, cu respectarea condițiilor de fezabilitate tehnică stabilite prin prezentul cadru metodologic;

g) protecției gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și a gospodăriilor vulnerabile, prin aplicarea unei intensități diferențiate a sprijinului și a măsurilor de protecție prevăzute la art. 16 și 21.

CAPITOLUL II Programele de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026 ARTICOLUL 4 Instituirea programelor de sprijin

(1) Programele de sprijin se instituie și se derulează de către autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 168/2026, cu respectarea prezentului cadru metodologic.

(2) Programele de sprijin asigură înlocuirea parțială și progresivă, până la data de 31 decembrie 2040, conform obiectivelor de la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 168/2026, a unităților individuale de încălzire și a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi, care sunt mai vechi de 10 ani și/sau au un randament mai mic de 65%, determinate în conformitate cu cerințele tehnice din Regulamentul (UE) 2015/1.185.

(3) Participarea la programele de sprijin este voluntară, în condițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 168/2026, înlocuirea unităților de încălzire realizându-se exclusiv la cererea deținătorilor acestora.

(4) În cazul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, denumite în continuare SACET, programele de sprijin vizează înlocuirea unităților de producere a energiei termice care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi și care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2), în măsura în care acestea sunt aplicabile respectivei categorii de unități. În vederea determinării contribuției la realizarea obiectivelor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 168/2026, se ia în considerare numărul utilizatorilor deserviți de unitatea de producere înlocuită.

(5) Autoritatea responsabilă cu finanțarea programului de sprijin, denumită în continuare autoritate finanțatoare, stabilește, pentru fiecare cerere înaintată de autoritățile administrației publice locale, dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate prevăzute la art. 6 și 7 și dacă amplasamentul respectă condițiile de fezabilitate tehnică prevăzute la art. 8-13. ARTICOLUL 5 Etapele programului de sprijin Implementarea unui program de sprijin cuprinde, fără a se limita la și fără să contravină prevederilor legislației europene sau naționale aplicabile, următoarele etape:

a) publicarea de către autoritatea finanțatoare a apelului de proiecte, cu indicarea sursei de finanțare, a bugetului alocat și a criteriilor de eligibilitate;

b) depunerea la autoritatea administrației publice locale a cererii de sprijin de către solicitantul persoană fizică sau juridică, însoțită cel puțin de documentele justificative prevăzute la art. 7 sau, după caz, identificarea la nivelul autorității administrației publice locale a nevoii de finanțare în privința clădirilor publice cu destinație/caracter social și a unităților de producere a energiei termice în sistem centralizat;

c) efectuarea testului de fezabilitate tehnică și a testului justificării economice de către autoritatea administrației publice locale, prin completarea instrumentului de calcul, potrivit art. 8-13;

d) depunerea la autoritatea finanțatoare de către autoritatea administrației publice locale a solicitării de finanțare pentru programul de sprijin;

e) verificarea de către autoritatea finanțatoare a rezultatului generat de instrumentul de calcul și a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate;

f) stabilirea intensității sprijinului aplicabile, potrivit art. 16;

g) emiterea deciziei de finanțare și încheierea, după caz, a contractului/ordinului/deciziei de finanțare cu autoritatea administrației publice locale;

h) implementarea soluției de încălzire selectate și decontarea sprijinului, potrivit mecanismului prevăzut la art. 25.

CAPITOLUL III Criterii de eligibilitate ARTICOLUL 6 Beneficiari eligibili

(1) Poate beneficia de sprijin financiar în cadrul programelor de sprijin o gospodărie individuală care utilizează o unitate de încălzire care folosește biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi, care este mai veche de 10 ani și/sau are un randament mai mic de 65%, în condițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 168/2026.

(2) Pot beneficia de sprijin unitățile administrativ-teritoriale care dețin clădiri cu destinație/caracter social care utilizează o unitate de încălzire care folosește biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi, care este mai veche de 10 ani și/sau are un randament mai mic de 65%, în condițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 168/2026.

(3) În cadrul programelor de finanțare destinate reducerii utilizării biomasei forestiere în SACET, pot beneficia de sprijin financiar unitățile administrativ-teritoriale și producătorii de energie termică în sistem centralizat pentru înlocuirea sau, după caz, modernizarea unităților de producere existente care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi și care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 168/2026.

ARTICOLUL 7 Documente justificative privind eligibilitatea

(1) În vederea verificării eligibilității, solicitantul persoană fizică prezintă, după caz, cel puțin următoarele documente:

a) actul de proprietate sau alt document care atestă un titlu legal de folosință asupra imobilului;

b) documente din care rezultă vechimea și/sau randamentul unității de încălzire existente ori, în lipsa acestora, o declarație pe propria răspundere care atestă tipul și vechimea unității de încălzire, după caz, coroborată cu constatarea la fața locului de către autoritatea administrației publice locale în situația depunerii declarației;

c) documentele necesare încadrării în categoria gospodăriei afectate de sărăcie energetică sau a gospodăriei vulnerabile, potrivit art. 19 și 20, dacă solicitantul optează pentru această încadrare.

(2) În vederea verificării eligibilității pentru solicitările ce vizează clădirile publice cu destinație/caracter social, solicitantul unitate administrativ-teritorială prezintă, după caz, cel puțin următoarele documente:

a) actul de proprietate sau alt document care atestă un titlu legal de proprietate asupra imobilului;

b) documente din care rezultă vechimea și/sau randamentul unității de încălzire existente ori, în lipsa acestora, o declarație pe propria răspundere care atestă tipul și vechimea unității de încălzire.

(3) În vederea verificării eligibilității pentru unitățile de producere a energiei termice în sistem centralizat, solicitantul prezintă cel puțin următoarele documente:

a) documente care atestă calitatea de proprietar al unității de producere a energiei termice în sistem centralizat pentru care se solicită sprijinul;

b) documente tehnice din care rezultă identificarea unității de producere pentru care se solicită sprijinul, capacitatea acesteia și utilizarea biomasei forestiere și/sau a combustibilului fosil solid drept combustibil;

c) documente din care rezultă vechimea și/sau randamentul unității existente;

d) documente privind consumul anual de biomasă forestieră și cantitatea anuală de energie termică produsă/livrată, necesare stabilirii situației de referință;

e) documentația tehnică necesară evaluării posibilității de înlocuire a tehnologiei existente;

f) în cazul în care înlocuirea tehnologiei nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic, documente tehnice privind modernizarea unității de producere a energie termice, pierderile existente și reducerea estimată a pierderilor și a consumului de biomasă forestieră ca urmare a investiției.

CAPITOLUL IV Testul de fezabilitate tehnică și testul de justificare economică, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 168/2026 ARTICOLUL 8 Scop și instrument

(1) Testul de fezabilitate tehnică are ca scop determinarea, pentru fiecare amplasament, a soluției/soluțiilor energetice eligibile pentru finanțare dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 3, precum și a condițiilor specifice stabilite prin ghidurile solicitantului.

(2) Testul se efectuează prin completarea instrumentului de calcul, prevăzut în anexă.

(3) Stabilirea fezabilității tehnice pentru fiecare cerere se realizează de către autoritatea administrației publice locale, pe baza rezultatului generat de instrumentul de calcul.

(4) Rezultatul favorabil al testului de fezabilitate tehnică nu conferă, prin el însuși, eligibilitate la finanțare.

(5) Prevederile art. 8-13 se aplică evaluării soluțiilor aferente gospodăriilor individuale și clădirilor cu destinație/caracter social. Evaluarea investițiilor aferente SACET se realizează potrivit art. 14-17. ARTICOLUL 9 Parametri de intrare

(1) Instrumentul de calcul utilizează, după caz, următorii parametri de intrare:

a) date generale privind necesarul termic al gospodăriei;

b) existența și caracteristicile infrastructurii disponibile, inclusiv existența rețelelor de distribuție a gazelor naturale, a rețelei de energie electrică și a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, precum și distanța până la acestea;

c) costurile estimate aferente racordării la infrastructurile prevăzute la lit. b);

d) caracteristicile tehnice și economice ale tehnologiilor analizate, inclusiv costurile de investiție, costurile de operare și întreținere, durata de viață și ceilalți parametri tehnico-economici prevăzuți în instrumentul de calcul;

e) informații privind disponibilitatea resurselor locale, inclusiv existența unei suprafețe forestiere aflate în proprietatea solicitantului, după caz;

f) alte date și informații necesare aplicării algoritmului de calcul, prevăzute în instrumentul de calcul.

(2) Parametrii de intrare se completează pe baza declarațiilor solicitantului, a documentelor justificative prezentate de acesta, a informațiilor furnizate de operatorii de rețea, precum și a altor surse oficiale, după caz. ARTICOLUL 10 Fezabilitatea tehnică

(1) Fezabilitatea tehnică se stabilește prin evaluarea, după caz, a următoarelor elemente: a) existenței infrastructurii necesare implementării tehnologiei;

b) posibilității tehnice de racordare la infrastructura existentă;

c) compatibilității caracteristicilor amplasamentului cu cerințele tehnice specifice tehnologiei analizate;

d) îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute pentru fiecare tehnologie în instrumentul de calcul.

(2) O tehnologie este considerată fezabilă din punct de vedere tehnic dacă îndeplinește toate condițiile aplicabile prevăzute de prezentul cadru metodologic și de instrumentul de calcul.

(3) Tehnologiile care nu îndeplinesc criteriile de fezabilitate tehnică sunt eliminate din etapa de analiză a justificării economice și nu pot fi recomandate pentru finanțare. ARTICOLUL 11 Testul justificării economice

(1) Pentru fiecare tehnologie care îndeplinește criteriile de fezabilitate tehnică prevăzute la art. 10, instrumentul de calcul efectuează testul justificării economice, prin determinarea costului total suportat de solicitant aferent tehnologiei analizate, pe durata unui orizont de analiză de 15 ani, utilizând următoarele categorii de costuri:

a) costurile de investiție (CAPEX) suportate de solicitant;

b) costurile cu combustibilul/energia utilizată (OPEX combustibil);

c) costurile de operare și întreținere (O&M);

d) costurile de racordare la infrastructura necesară suportate de solicitant;

e) ceilalți parametri tehnici și economici prevăzuți în instrumentul de calcul.

(2) Costul total aferent fiecărei tehnologii se compară cu costul total, calculat pe aceeași perioadă de 15 ani, aferent soluției de referință.

(3) O tehnologie este considerată justificată din punct de vedere economic dacă raportul dintre costul total prevăzut la alin. (1) și costul total aferent soluției de referință nu depășește pragul prevăzut la art. 12.

(4) Tehnologiile care nu îndeplinesc criteriul prevăzut la alin. (3) sunt eliminate din procesul de evaluare și nu pot fi recomandate pentru finanțare.

(5) Costurile prevăzute la alin. (1) și (2) se determină în prețuri constante, fără aplicarea unei rate de actualizare, pe baza instrumentului de calcul. ARTICOLUL 12 Rezultatul testului și soluția subsidiară

(1) Pragul de justificare economică prevăzut la art. 11 alin. (3) este stabilit, cu titlu de valoare implicită, la nivelul de 2 (de două ori costul total al soluției de referință), cu excepția unităților de producere a energiei termice în sistem centralizat. Pragul este editabil în instrumentul de calcul și poate fi actualizat în condițiile art. 23.

(2) Dacă instrumentul de calcul identifică una sau mai multe tehnologii care îndeplinesc cumulativ criteriile de fezabilitate tehnică și de justificare economică, se recomandă tehnologia cu costul total cel mai mic dintre acestea, iar solicitantul are dreptul de a opta pentru oricare dintre tehnologiile eligibile identificate, cu respectarea condițiilor și limitelor de finanțare prevăzute de programul de sprijin.

(3) Dacă nicio tehnologie prevăzută la art. 4 alin. (4) lit. a)-h) din Legea nr. 168/2026 nu îndeplinește cumulativ criteriile de fezabilitate tehnică și de justificare economică, se recurge la soluția subsidiară, înlocuirea unității de încălzire cu o unitate care utilizează biomasă forestieră sustenabilă, în condițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 168/2026, cu condiția ca aparatul de încălzire să respecte cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1.185.

(4) Opțiunea de utilizare a combustibililor gazoși poate fi menținută în instrumentul de calcul, în situația în care solicitantul optează pentru o soluție eligibilă pentru finanțare de tipul sobelor sau sistemelor de microcogenerare care produc energie electrică și termică la nivelul clădirii. Instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili nu poate beneficia de sprijin financiar în cadrul programelor de sprijin, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu excepția sobelor și sistemelor de microcogenerare care produc energie electrică și termică la nivelul clădirii, care nu sunt considerate cazane autonome.

(5) Dacă nicio soluție, inclusiv cea subsidiară, nu îndeplinește condițiile de fezabilitate tehnică aplicabile, instrumentul de calcul indică lipsa unei soluții eligibile pentru amplasamentul respectiv, iar sprijinul financiar nu poate fi acordat în cadrul programului de sprijin analizat.

(6) Rezultatul evaluării este generat automat de instrumentul de calcul și face parte din documentația aferentă cererii de finanțare. ARTICOLUL 13 Testul de fezabilitate tehnică

(1) Testul de fezabilitate tehnică pentru fiecare soluție energetică se efectuează utilizând următorii parametri:

a) soluția energetică propusă în raport cu unitatea de încălzire actuală;

b) necesarul termic anual estimat;

c) infrastructura necesară funcționarii noii soluții energetice;

d) eficiența soluției energetice;

e) costuri de implementare a soluției energetice, inclusiv de racordare;

f) alte documente justificative.

(2) Parametrii utilizați în testul de fezabilitate tehnică se fundamentează pe studii de piață, cataloage de costuri, tarife reglementate, date statistice, oferte reprezentative sau alte surse verificabile și se actualizează în condițiile art. 23.

(3) După identificarea soluțiilor eligibile, solicitantul poate prezenta oferte de preț, devize estimative, facturi pro forma ori alte documente justificative pentru soluția aleasă.

(4) În cazul în care testul de fezabilitate permite utilizarea unor valori individuale, datele corespunzătoare se introduc în instrumentul de calcul, iar testul este reluat. ARTICOLUL 14 Obiectul evaluării SACET

(1) Evaluarea prevăzută de prezentul articol se aplică unităților de producere existente din cadrul SACET care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 168/2026.

(2) Sprijinul financiar se acordă cu prioritate pentru înlocuirea tehnologiei de producere a energiei termice pe bază de biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi cu una sau mai multe dintre soluțiile energetice prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 168/2026, aplicabile SACET.

(3) Numai în situația în care instrumentul de calcul stabilește că niciuna dintre soluțiile de înlocuire a tehnologiei analizate nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau justificată din punct de vedere economic, poate fi evaluată acordarea sprijinului pentru modernizarea unităților de producere a energiei termice sau înlocuirea cu o unitate de producere a energiei termice pe bază de biomasă forestieră în vederea reducerii pierderilor și, implicit, a consumului de biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi.

(4) În vederea aplicării alin. (3) este necesară reducerea consumului de biomasă forestieră și/sau combustibililor fosili solizi față de situația existentă în mod direct, demonstrabil și cuantificabil. ARTICOLUL 15 Evaluarea soluțiilor de înlocuire a tehnologiei

(1) Instrumentul de calcul se completează în baza soluțiilor prevăzute în studiul de fezabilitate ce conține înlocuirea tehnologiei aferente unității de producere a energiei termice existente în sistemul centralizat.

(2) Pentru soluțiile fezabile tehnic, justificarea economică se stabilește prin raportarea costului suportat de beneficiar pentru înlocuirea cu aceeași tehnologie unității de producere existente. Soluția este justificată economic dacă raportul astfel determinat nu depășește pragul prevăzut în programul de finanțare.

(3) Rezultatul generat de instrumentul de calcul face parte din documentația aferentă cererii de finanțare.

CAPITOLUL V Intensitatea sprijinului ARTICOLUL 16 Stabilirea intensității sprijinului

(1) Intensitatea sprijinului financiar acordat în cadrul programelor de sprijin se stabilește diferențiat, în funcție de încadrarea beneficiarului, pe baza criteriilor specifice stabilite prin ghidul de finanțare.

(2) Pentru investițiile în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, intensitatea sprijinului se stabilește în conformitate cu condițiile programului de sprijin aplicabil, ale sursei de finanțare aplicabile și cu respectarea normelor privind ajutorul de stat, după caz.

(3) În cazul programelor finanțate din Fondul social pentru climă, intensitatea sprijinului se stabilește cu respectarea condițiilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2023/955 și a prevederilor Planului național social pentru climă aprobat, în funcție de gradul de vulnerabilitate economică și energetică a gospodăriei, de capacitatea acesteia de a suporta o contribuție proprie și de costul investiției. Pentru gospodăriile cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate și cu o capacitate redusă sau inexistentă de cofinanțare, sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile, în limitele și condițiile stabilite pentru măsura sau investiția respectivă.

ARTICOLUL 17 Costuri eligibile

(1) Sunt eligibile cel puțin costurile aferente achiziției și instalării echipamentelor prevăzute la art. 4 alin. (3)-(4) din Legea nr. 168/2026, costurile de racordare la infrastructura necesară, precum și, după caz, costurile conexe strict necesare punerii în funcțiune a soluției de încălzire, în limitele și condițiile prevăzute de programul de finanțare.

(2) Nu sunt eligibile cheltuielile aferente investițiilor care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate și, după caz, condițiile de fezabilitate tehnică și justificare economică prevăzute de prezentul cadru metodologic și nici cheltuielile care depășesc limitele stabilite prin programul de sprijin aplicabil. ARTICOLUL 18 Evitarea supracompensării

(1) Autoritatea finanțatoare verifică, pentru fiecare cerere, ca sprijinul financiar acordat, cumulat cu orice altă formă de finanțare publică sau privată aferentă aceleiași investiții, să nu depășească costul total al soluției eligibile selectate, cu respectarea principiului evitării dublei finanțări și principiului supracompensării prevăzut la art. 3 lit. e).

(2) În cazul în care sprijinul financiar este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat sau de minimis, verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează cu respectarea intensității maxime a ajutorului, a plafoanelor și a regulilor de cumul stabilite prin actul juridic al schemei respective, precum și prin schemele de ajutor de stat sau de minimis anterioare de care a beneficiat solicitantul.

CAPITOLUL VI Gospodării afectate de sărăcie energetică și gospodării vulnerabile ARTICOLUL 19 Definiția gospodăriei afectate de sărăcie energetică

(1) În sensul prezentului cadru metodologic, „sărăcie energetică” înseamnă lipsa accesului unei gospodării la servicii energetice esențiale, acolo unde astfel de servicii asigură niveluri de bază și standarde decente de trai și de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, apă caldă, răcire și iluminat, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice, în contextul național relevant, al politicii sociale naționale existente și al altor politici naționale relevante, lipsă cauzată de o combinație de factori, printre care se numără cel puțin inaccesibilitatea prețurilor, insuficiența venitului disponibil, cheltuielile ridicate cu energia, precum și eficiența energetică scăzută a locuințelor, potrivit art. 2 pct. 52 din Directiva (UE) 2023/1.791.

(2) Mecanismul de verificare a încadrării solicitantului în categoria de beneficiar prevăzută la art. 16 alin. (1) se stabilește în funcție de criteriile specifice fiecărei surse de finanțare. ARTICOLUL 20 Definiția gospodăriei vulnerabile

(1) În sensul prezentului cadru metodologic, este considerată gospodărie vulnerabilă gospodăria care se încadrează în categoria consumatorului vulnerabil de energie, astfel cum este definit prin Legea nr. 226/2021, cu modificările ulterioare, precum și, după caz, gospodăria care se încadrează în alte criterii suplimentare stabilite de autoritatea finanțatoare.

(2) Pentru măsurile finanțate din Fondul social pentru climă, definirea gospodăriilor vulnerabile are în vedere definiția prevăzută la art. 2 pct. 10 din Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă, potrivit căreia „gospodării vulnerabile” înseamnă „gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă”.

(3) Încadrarea unei gospodării în categoria consumatorului vulnerabil de energie, potrivit Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare, poate fi utilizată, după caz, ca element pentru identificarea sau prioritizarea beneficiarilor, fără a substitui definiția prevăzută la alin. (2) în cazul finanțării din Fondul social pentru climă.

(4) Instrumentul de calcul include, la nivelul foii de calcul cu denumirea Calculator_Individual, câmpul „Gospodărie vulnerabilă (1/0)”; completarea acestui câmp de către solicitant nu suplinește verificarea documentară a încadrării, care se realizează de autoritatea finanțatoare potrivit alin. (1). ARTICOLUL 21 Măsuri de protecție Pentru gospodăriile afectate de sărăcie energetică și pentru gospodăriile vulnerabile se aplică următoarele măsuri de protecție suplimentare:

a) rezervarea, în limita bugetului disponibil, a unui procent minim din bugetul fiecărui program de sprijin pentru categoriile prevăzute la art. 19 și 20, procent stabilit prin ghidul solicitantului aferent fiecărui program de sprijin;

b) majorarea intensității sprijinului, potrivit art. 16 alin. (1);

c) sprijin în completarea documentației necesare accesării programului de sprijin, asigurat de autoritatea administrației publice locale, direct sau prin intermediul unor entități desemnate în acest scop;

d) posibilitatea decontării sprijinului în avans sau eșalonat, în condițiile mecanismului prevăzut la art. 25, pentru a limita necesitatea prefinanțării investiției de către beneficiar.

CAPITOLUL VII Instrumentul de calcul și actualizarea parametrilor tehnico-economici ARTICOLUL 22 Instrumentul de calcul

(1) Instrumentul de calcul prevăzut în anexă cuprinde foile de calcul, algoritmii, câmpurile de date, formulele și algoritmii de calcul pentru aplicarea prezentului cadru metodologic.

(2) Câmpurile marcate „input” în instrumentul de calcul reprezintă parametri de referință ai căror valori se stabilesc prin ghidul aferent fiecărei scheme de finanțare de către autoritatea finanțatoare, în funcție de sursele de date prevăzute de prezentul cadru metodologic. ARTICOLUL 23 Fundamentare și stabilirea parametrilor

(1) Valorile parametrilor tehnici și economici utilizați în instrumentul de calcul, inclusiv costurile de operare și întreținere, costurile de racordare, prețurile combustibililor și pragul prevăzut de prezentul cadru metodologic, se stabilesc prin ghidul aferent fiecărei scheme de finanțare, pe baza surselor de date și a documentelor justificative prevăzute de prezentul cadru metodologic.

(2) Valorile prevăzute la alin. (1) pot fi actualizate periodic, în funcție de evoluția costurilor de piață, progresul tehnologic, modificările legislative sau alte informații relevante, pe baza unor documente justificative.

(3) Stabilirea valorilor parametrilor prevăzuți la alin. (1) nu constituie modificare a prezentului cadru metodologic și nu necesită modificarea acestuia, cu condiția menținerii structurii, principiilor, formulelor și algoritmului de calcul prevăzute de acesta.

(4) Valorile parametrilor aplicabile fiecărei scheme de finanțare, precum și actualizările acestora se reflectă în instrumentul de calcul aferent schemei.

CAPITOLUL VIII Dispoziții privind ajutorul de stat ARTICOLUL 24 Delimitarea măsurilor de ajutor de stat sau de minimis

(1) Sprijinul financiar acordat gospodăriilor individuale în cadrul programelor de sprijin nu constituie, în principiu, ajutor de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în măsura în care beneficiarul nu desfășoară o activitate economică în legătură cu imobilul pentru care solicită sprijinul.

(2) În situația în care sprijinul este acordat unor beneficiari care desfășoară o activitate economică în sensul dreptului Uniunii Europene privind ajutorul de stat, acordarea sprijinului se realizează cu respectarea condițiilor și intensităților maxime prevăzute de schema de ajutor de stat sau de minimis aplicabilă.

(3) Trimiterile din cuprinsul prezentului cadru metodologic la schema de ajutor de stat sau la legislația privind ajutorul de stat se aplică exclusiv în situațiile prevăzute la alin. (2).

CAPITOLUL IX Mecanismul de acordare a sprijinului ARTICOLUL 25 Modalități de acordare Sprijinul financiar se acordă, după caz, prin una dintre următoarele modalități, stabilite prin ghidul solicitantului:

a) decontare ulterioară, pe bază de documente justificative privind realizarea investiției (facturi, procese-verbale de recepție, alte documente relevante);

b) plată directă către furnizorul/instalatorul echipamentului, pe baza facturii emise pe numele beneficiarului și acceptate de autoritatea finanțatoare;

c) avans, urmat de decontarea finală pe bază de documente justificative. ARTICOLUL 26 Verificarea și controlul

(1) Autoritatea finanțatoare verifică, ulterior implementării, realitatea și legalitatea cheltuielilor efectuate, precum și funcționalitatea investiției finanțate, în condițiile stabilite prin ghidul solicitantului.

(2) Beneficiarul are obligația de a menține funcționalitatea și destinația investiției finanțate și, după caz, de a nu înstrăina bunurile achiziționate prin program, pe perioada și în condițiile stabilite prin legislația aplicabilă sursei de finanțare și prin ghidul solicitantului.

(3) Nerespectarea condițiilor de acordare a sprijinului atrage, după caz, recuperarea sumelor acordate, potrivit prevederilor legale aplicabile fiecărei surse de finanțare. ARTICOLUL 27 Raportare Autoritățile administrației publice locale raportează Ministerului Energiei și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, anual, până la data de 31 martie, stadiul implementării programelor de sprijin, în conformitate cu modelul de raportare prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 168/2026.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 31 august 2026, paginile 6-16.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.