Decarbonizarea încălzirii: ce prevede Legea nr. 168/2026 pentru proprietari și blocuri

LEGE privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 5 august 2026

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOLUL 1
Dispoziții generale

Prezenta lege creează cadrul legal necesar utilizării surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire prin:

a) stimularea dezvoltării durabile la nivel național, precum și crearea de noi locuri de muncă aferente proceselor de valorificare a surselor regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență în sectorul de încălzire și răcire;

b) reducerea poluării mediului și atenuarea efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul de încălzire și răcire din localități;

c) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii și răcirii prin reducerea utilizării combustibililor fosili solizi;

d) diversificarea surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire pentru a atinge următoarele ținte: 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 și 41,4% în anul 2030.

ARTICOLUL 2
Definiții

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) biomasă — astfel cum este definită la art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) biomasă forestieră sustenabilă — orice material lemnos utilizat pentru producerea de energie într-un mod care permite regenerarea sa pe termen lung și nu epuizează resursele, care este recoltat cu respectarea prevederilor art. 2 pct. 32 și ale art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 110/2026, și ale prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010;

c) biomasă forestieră certificabilă — astfel cum este definită la art. 2 pct. 28¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026;

d) colectoare termice solare — echipament care prin colectarea și/sau concentrarea radiației solare produce căldură utilizabilă în sistemele de încălzire și răcire;

e) mix energetic — combinația specifică de surse de energie primară utilizate pentru a produce căldură, răcire și, după caz, energie electrică într-o anumită regiune sau într-un sistem;

f) operator — operator al serviciului public de alimentare cu energie termică, astfel cum este definit la art. 5 pct. 17 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

g) pompe de căldură — astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 8 din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

h) sistem de alimentare centralizată cu energie termică — SACET — astfel cum este definit la art. 5 pct. 30 din Legea nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

i) energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă — astfel cum este definită la art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

j) căldură reziduală și răcoare reziduală — astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026.

ARTICOLUL 3
Trasabilitatea și sustenabilitatea biomasei

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care gestionează instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW, în cazul combustibililor din biomasă solidă, sau cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor gazoși din biomasă, au obligația ca biomasa forestieră utilizată să fie exclusiv biomasă forestieră certificabilă.

(2) Obligația prevăzută la alin. (1) se aplică tuturor operatorilor din sectorul de încălzire și răcire, inclusiv celor care desfășoară activități industriale, indiferent dacă energia produsă este destinată consumului propriu sau livrării către terți, inclusiv prin intermediul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care introduc pe piață sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice au obligația de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.

(4) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) întocmesc și transmit anual, până la data de 31 martie, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un raport privind durabilitatea biomasei, în conformitate cu anexa nr. 1, pentru anul anterior.

(5) Raportul prevăzut la alin. (4) este însoțit obligatoriu de documentele de verificare independentă prevăzute la alin. (6).

(6) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) demonstrează îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026, prin verificare independentă, realizată de un terț acreditat sau certificat la nivel național ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene, inclusiv pentru verificarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit metodologiilor aplicabile art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026.

(7) În scopul demonstrării trasabilității biomasei forestiere, operatorii economici utilizează, după caz, informațiile disponibile în sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase/sistemul informațional integrat pentru păduri, precum și alte documente justificative necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026.

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică pentru deșeurile municipale sau pentru deșeurile industriale.

(9) Prevederile alin. (1) și (3) se aplică fără a aduce atingere obligațiilor privind îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026.

ARTICOLUL 4
Diversificarea mixului energetic

(1) În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale și în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale, instituie și derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, în conformitate cu prevederile prezentului articol.

(2) Programele prevăzute la alin. (1) asigură înlocuirea parțială și progresivă, până la data de 31 decembrie 2040, a unităților individuale de încălzire și a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi, sunt mai vechi de 10 ani și/sau au un randament mai mic de 65%, determinate în conformitate cu cerințele tehnice din Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid.

(3) Unitățile de încălzire prevăzute la alin. (2) se înlocuiesc, cu prioritate, prin utilizarea uneia sau mai multora dintre soluțiile energetice prevăzute la alin. (4). Înlocuirea unităților de încălzire cu unități de încălzire care utilizează biomasă forestieră este permisă numai în situația în care autoritatea administrației publice locale stabilește, pe baza criteriilor prevăzute în cadrul metodologic aprobat potrivit art. 10 alin. (1), că niciuna dintre soluțiile prevăzute la alin. (4) nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau justificată din punct de vedere economic pentru amplasamentul respectiv și numai dacă aparatul respectă cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 și utilizează exclusiv biomasă forestieră sustenabilă, astfel cum este definită la art. 2 lit. b).

(4) Măsurile prevăzute la alin. (2) și (3) includ cel puțin una dintre următoarele soluții energetice:

a) surse geotermale;

b) pompe de căldură;

c) colectoare solare;

d) sisteme de cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile de energie, excluzând tehnologiile care utilizează biomasă forestieră;

e) sisteme fotovoltaice, cu sisteme de stocare în scop exclusiv pentru alimentarea directă a pompelor de căldură;

f) valorificarea căldurii reziduale;

g) alte tehnologii care contribuie în mod direct la reducerea utilizării biomasei forestiere și/sau a combustibililor fosili solizi în sectorul de încălzire și răcire, inclusiv unități de încălzire de înaltă eficiență care utilizează biomasă forestieră sustenabilă provenită din subproduse și reziduuri rezultate din gestionarea și exploatarea fondului forestier, cu respectarea criteriilor de sustenabilitate și a principiului utilizării în cascadă a biomasei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026;

h) sisteme de stocare a energiei termice.

(5) Programele prevăzute la alin. (1) asigură înlocuirea progresivă a unităților individuale de încălzire și a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică prevăzute la alin. (2), astfel încât să fie atinse următoarele obiective cumulative:

a) cel puțin 50.000 de unități până la 31 decembrie 2030;

b) cel puțin 100.000 de unități până la 31 decembrie 2035;

c) cel puțin 250.000 de unități până la 31 decembrie 2040.

(6) Participarea la programele de sprijin prevăzute la alin. (1) este voluntară. Înlocuirea unităților de încălzire se realizează exclusiv la cererea deținătorilor acestora.

(7) Pentru a institui programele de sprijin prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice centrale, împreună cu cele locale, demonstrează contribuția la atingerea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire de: 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 și 41,4% în anul 2030.

(8) Autoritățile administrației publice locale raportează anual Ministerului Energiei și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, până la data de 31 martie, stadiul implementării programelor de sprijin prevăzute la alin. (1), măsurile adoptate în cadrul acestora, precum și calendarul detaliat de implementare. Prima raportare se realizează în anul 2027, în conformitate cu modelul de raportare privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, prevăzut în anexa nr. 2.

(9) Ministerul Energiei centralizează măsurile raportate potrivit dispozițiilor alin. (8) și elaborează un raport anual privind progresul în diversificarea mixului energetic în sectorul de încălzire și răcire, pe care îl publică pe pagina de internet proprie până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

(10) În cazul în care progresul înregistrat în diversificarea mixului energetic în sectorul de încălzire și răcire înregistrează un decalaj față de traiectoria indicativă stabilită prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația de a pune în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data publicării raportului prevăzut la alin. (9) de către Ministerul Energiei.

(11) În cazul în care, la expirarea termenului prevăzut la alin. (10), persistă un decalaj față de traiectoria indicativă prevăzută la alin. (7), autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația ca, în termen de 30 de zile de la primirea notificării transmise de Ministerul Energiei, să transmită acestuia un plan de acțiune corectiv, care trebuie să conțină cel puțin următoarele:

a) identificarea cauzelor întârzierii sau neîndeplinirii;

b) termene concrete pentru adoptarea și implementarea măsurilor suplimentare în vederea acoperirii decalajului;

c) indicarea responsabilului/responsabililor din cadrul autorității care coordonează aplicarea măsurilor.

(12) Programele de sprijin prevăzute la alin. (1) se finanțează din fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, bugetul de stat, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate, inclusiv prin Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu și alte programe sau instrumente financiare ale Uniunii Europene ori naționale destinate promovării eficienței energetice, utilizării surselor regenerabile de energie și decarbonizării sectorului de încălzire și răcire.

(13) Prevederile prezentului articol nu instituie obligația generală de înlocuire a unităților de încălzire existente și nu interzic utilizarea acestora, inclusiv a unităților care utilizează biomasă forestieră, cu respectarea cerințelor aplicabile privind utilizarea sustenabilă a resurselor.

(14) Datele și informațiile care fac obiectul raportărilor prevăzute de prezenta lege se transmit, pe cât posibil, prin utilizarea mecanismelor și platformelor de raportare existente, evitându-se dublarea obligațiilor administrative.

ARTICOLUL 5
Sancțiuni

(1) Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, următoarele fapte:

a) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 3 alin. (1) privind obligația de a utiliza exclusiv biomasă certificabilă;

b) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 3 alin. (3) privind obligația de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă;

c) netransmiterea rapoartelor privind durabilitatea biomasei forestiere prevăzute la art. 3 alin. (4);

d) netransmiterea rapoartelor prevăzute la art. 4 alin. (8) de către autoritățile publice locale.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:

a) cele prevăzute la alin. (1) lit. a), cu amendă de la 12.500 lei la 25.000 lei;

b) cele prevăzute la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei;

c) cele prevăzute la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 25.000 lei la 40.000 lei;

d) cele prevăzute la alin. (1) lit. d), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) lit. b) și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

(5) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (2) lit. a) și c) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care informează autoritatea competentă cu privire la măsurile dispuse, în termen de 30 de zile de la constatarea contravențiilor.

(6) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) lit. d) și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) lit. d) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(7) Individualizarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se face în funcție de gravitatea și durata faptei, cu respectarea principiului eficacității, proporționalității și al efectului disuasiv al sancțiunii aplicate, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele atenuante și agravante incidente.

ARTICOLUL 6
Guvernanța corporativă

(1) Operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat care au calitatea de întreprinderi publice se supun dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile și limitele prevăzute de aceasta.

(2) În cazul delegării gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritatea administrației publice locale include în documentația de atribuire indicatori-cheie de performanță privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după caz.

Art. 7. — Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (3), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) și h), cu următorul cuprins:

„g) reducerea componentei de biomasă forestieră în sectorul încălzirii și răcirii care nu respectă criteriile de durabilitate prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 110/2026;

h) încurajarea utilizării tehnologiilor bazate pe surse sustenabile și regenerabile de energie și recuperarea căldurii reziduale din diferite procese pentru producția, transportul, distribuția și furnizarea încălzirii și răcirii, atât la consumatorii individuali, cât și în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică.”

2. La articolul 10, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la data de 31 decembrie 2030 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri. Repartizarea costurilor pentru încălzire este realizată cu repartitoare individuale de costuri care se montează pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte sau cu sisteme care utilizează temperatura camerelor din fiecare unitate imobiliară.”

3. La articolul 14, alineatul (2) se abrogă.

4. După articolul 14 se introduce un nou articol, art. 14¹, cu următorul cuprins:

„Gestiunea sectorului încălzirii și răcirii
Art. 14¹. — (1) Ministerul Energiei este autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în elaborarea, inițierea, promovarea, implementarea și monitorizarea de politici publice și acte normative în gestiunea sectorului încălzirii și răcirii.

(2) În vederea decarbonizării sectorului încălzirii și răcirii, Ministerul Energiei are următoarele atribuții:

a) stabilește, prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, țintele naționale pentru creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire;

b) propune politici și măsuri care asigură realizarea potențialului identificat în evaluările cuprinzătoare efectuate în temeiul art. 14 alin. (1);

c) formulează politici publice care promovează, la nivel local și regional, dezvoltarea și utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire și răcire, în special a celor care folosesc surse regenerabile de energie, stocare, respectiv tehnologii de cogenerare/trigenerare de înaltă eficiență, atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având în vedere potențialul de dezvoltare al sectorului;

d) pregătește și transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a serviciilor de încălzire și de răcire;

e) monitorizează și evaluează impactul programelor naționale și schemele de finanțare implementate pentru încurajarea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire;

f) gestionează bugetul alocat pentru programele naționale și schemele de finanțare elaborate în scopul decarbonizării sectorului de încălzire și răcire.

(3) În vederea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale cu cel puțin 20.000 de locuitori au următoarele atribuții:

a) începând cu data de 1 ianuarie 2027, elaborează și actualizează, o dată la 4 ani, planul local de încălzire și răcire, care include scenarii de tranziție energetică și pe care îl comunică Ministerului Energiei;

b) pentru protejarea investițiilor realizate din fonduri publice pentru modernizarea sau înființarea sistemelor centralizate de încălzire și răcire, stabilesc prin hotărâre a autorității deliberative de la nivelul unității administrativ teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale zonele unitare de încălzire și răcire, în care este stabilită o singură soluție tehnică de încălzire și răcire centralizată, care poate include un mix de producere din mai multe surse de energie, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile de energie;

c) derulează programe de sprijin pentru branșarea consumatorilor la sistemele centralizate de încălzire și răcire, precum și pentru extinderea sau refacerea rețelelor;

d) racordează la sistemele centralizate de încălzire și răcire clădirile aparținând instituțiilor publice și serviciilor publice deconcentrate;

e) adaptează planurile de dezvoltare urbană, planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale în sensul promovării principiului „eficiența energetică înainte de toate”.

(4) Exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) se realizează fără a aduce atingere competențelor autorităților administrației publice locale și ale autorităților de reglementare stabilite prin legislația specială.”

Art. 8. — Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 16 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) dezvoltarea durabilă a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv prin diversificarea mixului energetic în sectorul încălzirii și răcirii, în sensul creșterii ponderii surselor regenerabile de energie;”.

2. La articolul 5, după punctul 20 se introduc două noi puncte, pct. 20¹ și 20², cu următorul cuprins:

„20¹. preț de producere energie termică destinată livrării de agent de răcire — prețul energiei termice livrate dintr-un sistem de încălzire și răcire centralizată destinate producerii de agent de răcire;

20². preț de producere agent termic tehnologii emergente — prețul agentului termic livrat în sisteme de încălzire și răcire centralizată la temperatură joasă, din surse regenerabile de energie și/sau din rețele inteligente, bazate pe pompe de căldură, căldură reziduală și energie electrică;”.

3. La articolul 5, după punctul 48 se introduc două noi puncte, pct. 49 și 50, cu următorul cuprins:

„49. rețea inteligentă de transport și distribuție a energiei termice — rețea termică prevăzută cu sisteme de depistare și localizare a avariilor, precum și cu echipamente de supraveghere, monitorizare și control în timp real al parametrilor de funcționare;

50. tehnologii emergente în termoficare și răcire — ansamblul soluțiilor tehnice inovatoare, cu potențial ridicat de a crește eficiența energetică, sustenabilitatea și reziliența sistemelor de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice și frigorifice; în categoria tehnologiilor emergente se pot include, fără a se limita la:

a) sisteme centralizate de încălzire și răcire de generația a 4-a și a 5-a;

b) pompe de căldură de mare capacitate;

c) sisteme de recuperare a căldurii reziduale din procese industriale sau ape uzate;

d) soluții de stocare a energiei termice;

e) integrarea surselor regenerabile de energie;

f) platforme digitale de monitorizare și control bazate pe inteligență artificială și Internet of Things;

g) sisteme de cogenerare flexibilă și integrare sectorială energie-termie”.

4. La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 6. — (1) Ministerul Energiei este autoritatea publică coordonatoare pentru gestionarea încălzirii și răcirii în sisteme centralizate. Ministerul Energiei elaborează politicile publice în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, parte integrantă a politicii energetice a statului. În acest sens, Ministerul Energiei colaborează cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.”

5. La articolul 8 alineatul (2), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

„g) utilizarea biomasei în sectorul încălzirii și răcirii, cu respectarea criteriilor de durabilitate, trasabilitate și utilizare eficientă a resurselor, potrivit legislației naționale și europene aplicabile, astfel încât să fie evitat impactul negativ asupra biodiversității și fondului forestier;”.

6. La articolul 9, după litera m) se introduc trei noi litere, lit. n)-p), cu următorul cuprins:

„n) implementează sisteme moderne de monitorizare și control, în vederea creșterii eficienței energetice și reducerii pierderilor de energie termică;

o) raportează anual Ministerului Energiei, până la data de 31 martie, date privind consumul de energie finală și primară, producția de energie termică și eficiența energetică și investițiile realizate în sectorul încălzirii și răcirii;

p) colaborează cu serviciul de urbanism din cadrul primăriei în vederea asigurării individualizării consumurilor și condițiilor de montare a sistemelor de măsurare-înregistrare-repartizare a consumurilor pentru noile imobile tip condominiu cu destinație de locuințe sau cu destinație mixtă, respectiv locuințe și spații cu altă destinație, având sursă comună de alimentare cu energie termică sau racordat la sistemul de încălzire și răcire centralizat.”

7. La articolul 14 alineatul (1), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) elaborează și promovează Strategia națională a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

b) inițiază, elaborează, emite și promovează acte normative în sectorul încălzirii și răcirii;”.

8. La articolul 14 alineatul (1), după litera i) se introduc două noi litere, lit. j) și k), cu următorul cuprins:

„j) elaborează și aprobă, prin ordin de ministru, cadrul metodologic pentru analiza periodică a potențialului de cogenerare de înaltă eficiență la nivel local, respectiv creșterea ponderii surselor regenerabile de energie la nivelul SACET;

k) asigură centralizarea datelor primite periodic de la autoritățile administrației publice locale privind potențialul de cogenerare de înaltă eficiență, respectiv gradul de integrare a surselor regenerabile de energie, utilizând aceste date în formularea de strategii și politici publice.”

9. La articolul 43, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Pentru activitatea de producere a energiei termice în centrale termice, destinată SACET, și pentru serviciile de transport, distribuție și furnizare a energiei termice prin SACET, prețurile și tarifele se stabilesc, se ajustează sau se modifică la solicitarea operatorilor, prin decizie a autorității de reglementare competente, pe baza metodologiilor elaborate de către aceasta.

(4) Prețurile locale, formate din prețul de producere a energiei termice și tarifele serviciilor de transport, distribuție și furnizare, se stabilesc, se ajustează sau se modifică la solicitarea operatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică, de către autoritatea administrației publice locale, cu avizul autorității de reglementare competente, pe baza metodologiei elaborate de autoritatea de reglementare competentă, în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării de către operator.”

10. La articolul 43, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) Autoritatea de reglementare emite deciziile de aprobare a prețurilor pentru energia termică produsă în cogenerare de înaltă eficiență în același timp cu avizele pentru stabilirea, ajustarea și/sau modificarea tarifelor pentru serviciile de transport, distribuție și furnizare.”

11. La articolul 43, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(11) În cazul în care, după stabilirea, ajustarea sau modificarea prețurilor și tarifelor, intervin schimbări în structura costurilor variabile, respectiv prețul de producere, costul energiei electrice, costul gazelor naturale, costul apei, costul certificatelor de CO2, având ca efect majorarea sau diminuarea prețului local al energiei termice cu mai mult de 3%, A.N.R.E. emite avizul de modificare a prețurilor și/sau tarifelor în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării în condițiile stabilite de A.N.R.E. Pierderile înregistrate de operatori până la recunoașterea în prețuri și/sau tarife, cauzate de modificările costurilor variabile, se recuperează integral la următoarea stabilire, ajustare sau modificare în condițiile stabilite de A.N.R.E.”

Art. 9. — La articolul 6 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 2025, cu modificările și completările ulterioare, după litera k) se introduce o nouă literă, lit. l), cu următorul cuprins:

„l) utilizarea în cascadă a materialului lemnos, cu prioritizarea utilizării industriale în produse cu valoare adăugată mare.”

ARTICOLUL 10
Dispoziții tranzitorii

(1) Până la data de 31 august 2026, cadrul metodologic pentru elaborarea și implementarea programelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (1), inclusiv criteriile de eligibilitate, criteriile pentru efectuarea testului de fezabilitate prevăzut la art. 4 alin. (3), intensitatea sprijinului, definiția și măsurile de protecție aplicabile gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, precum și mecanismul de acordare a sprijinului, se aprobă prin ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene, ministrului energiei, ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

(2) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

ARTICOLUL 11
Dispoziții finale

(1) Planurile, programele, contractele de delegare a gestiunii, strategiile și celelalte documente aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân aplicabile până la expirarea termenului pentru care au fost aprobate sau încheiate, urmând a fi actualizate, după caz, cu ocazia primei revizuiri efectuate potrivit legislației incidente.

(2) Metodologiile, procedurile și celelalte acte administrative cu caracter normativ prevăzute de prezenta lege se elaborează și se aprobă în termenele stabilite prin aceasta. Până la intrarea în vigoare a acestora se aplică reglementările existente, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

(3) Procedurile administrative și raporturile juridice aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluționate potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii acestora, cu excepția situațiilor în care prezenta lege prevede în mod expres altfel.

(4) Se suspendă aplicarea prevederilor art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 16 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2030.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

SORIN-MIHAI GRINDEANU

PREȘEDINTELE SENATULUI

MIRCEA ABRUDEAN

București, 5 august 2026.

Nr. 168.

ANEXA Nr. 1
Modelul de raportare privind durabilitatea biomasei

ANEXA Nr. 2
Modelul de raportare privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire

Tabel 1

Tabel 2*)

*) Pentru măsurile planificate sau aflate în curs de realizare, tabelul 2 se va completa cu valorile estimate, în conformitate cu indicatorii prevăzuți în schema de finanțare aplicabilă.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
D E C R E T
pentru promulgarea Legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Se promulgă Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

NICUȘOR-DANIEL DAN

București, 4 august 2026.

Nr. 719.