Pe scurt
- Cotizația anuală a evaluatorilor de servicii de sănătate urcă de la 200 la 840 de lei. Suma se plătește într-o singură tranșă, între 1 și 31 ianuarie, nu se restituie și include participarea la cursul anual de perfecționare. Cei care au achitat deja 200 de lei pentru 2026 mai au de plătit 640 de lei, până la data la care își confirmă participarea la curs. Suma de 200 de lei fusese fixată în noiembrie 2016 și era încă în vigoare pentru anul 2026.
- Atestatul de evaluator devine anual și se pierde dacă scade nota. Documentul expiră pe 31 ianuarie a anului următor, indiferent de data la care a fost emis. Ca să îl păstreze, evaluatorul trebuie să promoveze cursul de perfecționare cu minimum 8,00 și să adune într-un an calendaristic cel puțin 30 de puncte de formare continuă teoretice și 7 practice. Punctele nu se reportează dintr-un an în altul.
- Formarea trece la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate și costă 1.960 sau 2.520 de lei. Cursul are minimum 56 de ore, examenul scris are 40 de întrebări în 60 de minute, iar media de absolvire este 8,00. Certificatul nu dă automat dreptul de a evalua: înscrierea în registru se face în limita locurilor, în ordinea descrescătoare a mediilor.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 24 septembrie 2026, pagina 31, și nr. 810 bis din 24 septembrie 2026, paginile 3-105
Intră în vigoare: 24 septembrie 2026, la data publicării, fiindcă ordinele conducătorilor organelor administrației publice centrale nu au termenul de trei zile prevăzut pentru legi și ordonanțe
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a rescris, printr-un singur ordin, toate regulile după care se formează, se atestă și se sancționează oamenii care intră în spitale ca să verifice dacă acestea merită acreditarea. Ordinul nr. 136/2026 a fost publicat pe 24 septembrie 2026 și înlocuiește cinci acte mai vechi, dintre care trei nu au apărut niciodată în Monitorul Oficial. Vine la trei săptămâni după ediția a treia a standardelor de acreditare a spitalelor, adică după setul de cerințe pe care evaluatorii îl vor aplica în teren.
Cifra care se vede prima este cotizația. Anexa nr. 3, articolul 10, o fixează la 840 de lei pe an, plătibili între 1 și 31 ianuarie, într-o singură tranșă, fără posibilitate de restituire. Ordinul anterior, nr. 651/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 9 noiembrie 2016, o stabilise la 200 de lei, iar articolul 7 din ordinul nou confirmă că acesta era încă tariful anului 2026. Diferența este de 640 de lei, adică o creștere de 4,2 ori după zece ani în care suma nu s-a mișcat. Evaluatorii care au plătit deja cei 200 de lei pentru 2026 achită restul până la data la care confirmă participarea la cursul de perfecționare.
Ordinul are 10 articole și cinci anexe: metodologia de formare, metodologia de evaluare a activității și de perfecționare, metodologia de management al evaluatorilor, Codul de conduită și regulamentul comisiei care cercetează abaterile. Anexele au apărut separat, în ediția Bis din aceeași zi, și ocupă 103 pagini.
Efectele pe care le produce
De la 24 septembrie 2026, ca să rămână în secțiunea „Evaluatori activi” a registrului, un evaluator trebuie să îndeplinească patru condiții în același timp: să fi plătit cotizația, să fi promovat cursul anual de perfecționare cu minimum 8,00, să fi adunat în anul anterior cel puțin 30 de puncte de formare continuă pentru pregătirea teoretică și cel puțin 7 pentru activitatea practică și să își fi actualizat datele din aplicația CaPeSaRo în cel mult 15 zile lucrătoare de la orice modificare. Dacă una singură lipsește, atestatul este revocat și evaluatorul trece în secțiunea „Evaluatori inactivi”.
Cursul de perfecționare se ține în fiecare an între 1 septembrie și 31 decembrie, pe minimum trei zile, cu câte patru ore de instruire pe zi. Se încheie cu un test-grilă de 30 de întrebări în 60 de minute, iar nota de promovare este 8,00. Cine pică are dreptul la o singură reexaminare în același an, organizată în cel mult 15 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatului și oricum nu mai târziu de 31 decembrie. Contestațiile se pot face numai la proba scrisă, în două zile lucrătoare, și se soluționează tot în două zile lucrătoare.
Pentru cei care vin din afară, intrarea în corpul de evaluatori are un preț și un calendar. Taxa de curs este de 1.960 de lei pentru cine are deja certificatul de absolvire a cursului de Managementul Calității Serviciilor de Sănătate și de 2.520 de lei pentru cine trebuie să parcurgă și acel modul. Cursul de bază are minimum 56 de ore, dintre care 50 de instruire teoretică și 6 de instruire practică, iar modulul suplimentar are 14 ore, 12 teoretice și 2 practice. Cele două probe de examen se notează de la 1 la 10, nota minimă pe fiecare probă este 7,00, iar media de absolvire trebuie să fie de cel puțin 8,00. La proba practică, un studiu de caz discutat în grup, punctajul se împarte în 7 puncte pentru aplicarea cunoștințelor, 2 pentru modul de prezentare și 1 pentru lucrul în echipă.
Certificatul de absolvire nu garantează nimic mai departe. Articolul 19 din anexa nr. 1 spune explicit că înscrierea în registru se face la cerere, în limita locurilor comunicate în anunțul seriei, în ordinea descrescătoare a mediilor. Absolvenții care nu prind un loc ajung direct în secțiunea „Evaluatori inactivi”, de unde pot fi chemați înapoi doar când autoritatea are nevoie de oameni.
Codul de conduită enumeră 35 de fapte care constituie abateri, de la neglijența în redactarea rapoartelor și întârzierile sistematice până la recomandarea unor firme de consultanță către unitatea evaluată. Interdicția de consultanță se întinde pe minimum doi ani înainte și doi ani după finalizarea procesului de evaluare. Sancțiunile sunt trei: încetarea calității de membru al comisiei la evaluarea în curs, suspendarea dreptului de a participa la evaluări timp de șase luni și încetarea calității de evaluator, cu revocarea atestatului. Ultima este definitivă: cine o primește nu se mai poate reînscrie niciodată în registru.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Formarea nu mai este externalizată. În forma inițială a ordinului din 2016, cursurile erau organizate de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București sau de alte organisme recunoscute de autoritate, iar certificatul de absolvire era eliberat de acestea. Acum autoritatea își formează singură evaluatorii, cu formatori proprii sau cu lectori externi desemnați prin ordin al președintelui, și tot ea eliberează certificatul.
Atestatul își schimbă durata. Forma inițială a ordinului din 2016 îl dădea „de regulă 3 ani de la momentul emiterii”, cu vize anuale și cu o testare de reevaluare la fiecare trei ani. Noul ordin renunță la vize și la reevaluarea trienală și îl leagă de un singur reper fix: 31 ianuarie a anului următor.
Registrul se subțiază cu o secțiune. În forma inițială din 2016, registrul avea trei secțiuni, „Evaluatori activi”, „Evaluatori inactivi” și „Evaluatori excluși”. Acum au rămas două, plus subsecțiunea evaluatorilor suspendați, iar excluderea se traduce în încetarea calității de evaluator, cu interdicția de reînscriere. În schimb, evidența se organizează pe trei categorii profesionale, medici, asistenți medicali și alte profesii, iar cine deține certificate pentru ambele specializări, spitale și ambulatoriu, trebuie să aleagă un singur registru în care să fie activ.
Condiția de vechime se uniformizează. Forma inițială a ordinului din 2016 cerea cinci ani de vechime neîntreruptă asistentului medical principal și doi ani absolvenților din domenii conexe. Acum toți candidații dovedesc aceeași vechime neîntreruptă de minimum doi ani, în administrația publică din sănătate sau în sectorul spitalicesc, respectiv în sectorul serviciilor de sănătate pentru evaluatorii de ambulatoriu.
Pragul de puncte de formare continuă scade. În forma inițială din 2016, ordinul cerea cel puțin 40 de puncte în douăsprezece luni de la ultima viză, din care nu mai puțin de 30 teoretice și nu mai puțin de 7 practice. Noul ordin păstrează cele două praguri parțiale, dar renunță la totalul de 40, deci minimul efectiv coboară la 37 de puncte pe an calendaristic. Se adaugă o regulă care nu exista: punctele nu se reportează, iar documentele justificative se încarcă în cel mult 60 de zile lucrătoare de la emitere, altfel nu se mai socotesc.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Toate regulile stau, pentru prima dată, într-un singur act publicat integral. Trei dintre cele cinci ordine abrogate, printre care modelul registrului și modelul atestatului, nu apăruseră niciodată în Monitorul Oficial, deci nici evaluatorii, nici spitalele nu le puteau citi.
- Criteriile de intrare sunt scrise pe hârtie, cu termene: cinci zile lucrătoare pentru analiza dosarelor, o zi lucrătoare pentru contestații, publicarea rezultatelor anonimizate pe site și departajarea după nota de la proba practică în caz de egalitate.
- Evaluarea activității fiecărui evaluator se face după fiecare vizită, pe o fișă care adună și părerea unității sanitare evaluate, iar evaluatorul are cinci zile lucrătoare să răspundă în scris sau să conteste.
- Cotizația include cursul de perfecționare, deci evaluatorul nu mai plătește separat pentru instruirea obligatorie.
- Cercetarea abaterilor primește un regulament propriu, cu comisie de cinci oameni, supleanți, convocare scrisă cu cel puțin cinci zile înainte și dreptul de a-și susține apărările.
Ce rămâne o problemă
- Costul anual se împătrește peste noapte, fără nicio etapă intermediară și fără o fundamentare publicată odată cu ordinul.
- Cotizația nu se proporționalizează. Cine intră în registru în decembrie plătește 840 de lei pentru un atestat care expiră pe 31 ianuarie, apoi plătește încă 840 de lei ca să continue.
- Termenul de sesizare a unei abateri curge de la data faptei, nu de la data la care autoritatea o descoperă, deși principalul instrument de descoperire, fișa de analiză a activității, se întocmește abia după recepția documentelor.
- Calendarul anual al perfecționării, adică plan aprobat până la 31 iulie și cursuri între 1 septembrie și 31 decembrie, nu mai putea fi respectat în 2026, fiindcă ordinul a intrat în vigoare pe 24 septembrie.
- Nota anuală a activității devine un prag de supraviețuire profesională, fără ca ordinul să spună cum se ponderează criteriile care o compun.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți evaluator activ și ați plătit 200 de lei pentru 2026, pregătiți cei 640 de lei rămași: trebuie virați cel mai târziu la data la care confirmați participarea la cursul de perfecționare, iar confirmarea se face în trei zile lucrătoare de la anunțul seriei.
- Verificați-vă datele din contul CaPeSaRo acum, nu în ianuarie. O schimbare de nume, domiciliu sau loc de muncă neanunțată în 15 zile lucrătoare atrage suspendarea, iar suspendarea blochează participarea la comisii.
- Urcați diplomele și certificatele în contul personal în cel mult 60 de zile lucrătoare de la emitere. După acest termen nu mai sunt luate în calcul la puncte, chiar dacă activitatea a avut loc.
- Dacă anul acesta nu ați participat la nicio vizită de evaluare și nici la voluntariat, din motive care nu țin de dumneavoastră, adunați 37 de puncte teoretice, nu 30: cele 7 puncte practice se pot echivala numai cu puncte teoretice suplimentare.
- Dacă vă înscrieți la cursul de formare, cereți în scris numărul de locuri disponibile în registru, nu doar numărul de locuri la curs. Certificatul de absolvire nu vă dă dreptul de a evalua dacă locurile s-au ocupat înaintea dumneavoastră.
- Dacă primiți un ordin de sancționare, citiți întâi data la care autoritatea spune că a luat cunoștință de faptă. Termenul de emitere este scris diferit în două anexe ale aceluiași ordin, iar diferența poate depăși zece zile.
Întrebări frecvente
Cât costă acum să fii evaluator de servicii de sănătate?
Ce se întâmplă dacă nu plătesc cotizația la timp?
Cât timp este valabil atestatul de evaluator?
Pot fi evaluator și pentru spitale, și pentru ambulatoriu?
Ce se întâmplă dacă iau o notă mică la evaluarea activității?
În cât timp poate fi sancționat un evaluator?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Termenul de emitere a ordinului de sancționare este scris în trei feluri, cu două momente de pornire diferite. Anexa nr. 4, articolul 54 alineatul (1), spune că ordinul „se emite în termen de 30 (treizeci) de zile lucrătoare de la data luării la cunoștință de către ANMCS cu privire la săvârșirea abaterii”. Anexa nr. 5, articolul 33 alineatul (1), spune că președintele stabilește sancțiunea prin ordin „în termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii”. Anexa nr. 5, articolul 21 alineatul (2), spune că „emiterea și comunicarea ordinului de sancționare se realizează în termen de cel mult 30 (treizeci) de zile de la data înregistrării Raportului de cercetare prealabilă”. Treizeci de zile lucrătoare înseamnă 42 de zile calendaristice într-un interval fără sărbători legale, deci cu douăsprezece zile mai mult decât varianta calendaristică, iar al treilea text mută cu totul momentul de pornire, de la data aflării faptei la data înregistrării raportului de cercetare. Termenul decide dacă ordinul de sancționare a fost emis în interiorul sau în afara termenului legal, adică dacă sancțiunea poate fi anulată pentru tardivitate.
- Norma care spune unde și în cât timp se contestă sancțiunea trimite la o lege inexistentă, iar în textul oficial a rămas tipărită adnotarea de corectură a unei baze de date private. Anexa nr. 5, articolul 33 alineatul (2) litera e), prevede că ordinul cuprinde „termenul în care poate fi contestat și instanța competentă, potrivit Legii nr. 554/2005 privind contenciosul administrativ”. Contenciosul administrativ este reglementat de Legea nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004; nu există o lege cu numărul 554 din 2005 care să reglementeze această materie. Textul paralel din anexa nr. 4, articolul 54 alineatul (2) litera e), este publicat în forma „potrivit Legii nr. 554/2005 (Erată G&G: Legii nr. 554/2004) privind contenciosul administrativ”, la pagina 85 din ediția Bis: paranteza nu este text normativ, ci însemnarea de corectură a unui furnizor privat de legislație, preluată odată cu textul și rămasă în ediția oficială. Numărul corect apare în același ordin de două ori, la articolul 57 din anexa nr. 4 și la articolul 2 alineatul (1) litera e) din anexa nr. 5. Trimiterea este ea însăși normă, fiindcă de ea depind termenul de contestare și instanța competentă.
- Valabilitatea atestatului este stabilită de două ori, diferit, în aceeași anexă. Anexa nr. 3, articolul 1 alineatul (4), definește atestatul ca „document electronic emis de către ANMCS în condițiile prezentului ordin, valabil 12 luni”. Articolul 9 alineatele (2) și (3) din aceeași anexă spune că atestatul se emite la înscriere „și este valabil până la data de 31 ianuarie a anului următor, indiferent de data la care a fost emis”. Pentru un evaluator înscris în octombrie, prima regulă dă un atestat valabil până în octombrie anul următor, a doua îl oprește pe 31 ianuarie. Atestatul este documentul care conferă dreptul de a face parte din comisiile de evaluare, deci diferența decide dacă o comisie a fost sau nu legal constituită.
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă reală și veche. Până acum, regimul evaluatorilor era împrăștiat în cinci acte, dintre care trei, modelul registrului, modelul atestatului și regulamentul comisiei de abateri, nu fuseseră publicate niciodată în Monitorul Oficial. Un spital care voia să știe după ce reguli este judecat omul venit să îl evalueze nu avea unde să se uite. Acum are 103 pagini și un text unitar, iar asta contează mai mult decât pare, fiindcă acreditarea produce efecte contractuale asupra spitalului.
Partea în care ordinul rămâne scurt este chiar cea care decide cariera evaluatorului. Pragul de 7 puncte pentru activitatea practică este, de fapt, o notă de trecere: anexa nr. 3 spune la articolul 16 alineatul (6) litera a) că „nota din FAAE reprezintă numărul de PFC practice obținute pentru anul respectiv”, iar minimul anual este 7. Cu alte cuvinte, media anuală a fișelor de analiză a activității trebuie să fie de cel puțin 7,00, altfel evaluatorul iese din secțiunea activilor, indiferent câte cursuri a urmat. Echivalarea cu puncte teoretice, prevăzută la alineatul (7), este rezervată explicit celor care nu au participat la nicio vizită, deci nu îl ajută pe cel care a participat și a luat 6,50. Metodologia spune în schimb că fișa se completează pentru fiecare vizită, pe baza a șase surse, printre care feedbackul unității sanitare evaluate, dar ponderile rămân să fie stabilite ulterior, prin alt ordin al președintelui. Un prag de trecere există, așadar, înainte ca modul de calcul să fie public.
Al doilea loc unde textul lasă o asimetrie este calendarul. Evaluatorului i se impun termene scurte și precise: trei zile lucrătoare pentru confirmarea participării la curs, cinci zile lucrătoare pentru încărcarea dovezii de plată, 15 zile lucrătoare pentru actualizarea datelor personale, 60 de zile lucrătoare pentru documentele de punctaj. Autorității îi rămân termene pe care ea le controlează, iar în 2026 nici nu le-a putut respecta: planul anual de perfecționare se aprobă până la 31 iulie, cursurile se țin între 1 septembrie și 31 decembrie, iar ordinul a intrat în vigoare pe 24 septembrie, cu trei săptămâni după deschiderea ferestrei. Ordinul nu prevede nicio regulă de tranziție pentru anul acesta, în afara celei care spune că atestatele emise după curs sunt valabile până la 31 ianuarie 2027.
La bani, creșterea vine dintr-odată și în întregime. Cei 840 de lei se plătesc integral, într-o singură tranșă, indiferent de luna în care evaluatorul intră în registru, iar suma nu se restituie. Forma inițială a ordinului din 2016 avea măcar o supapă, articolul 9 alineatul (7), care cerea plata proporțională cu perioada de activitate din cursul anului în caz de suspendare; în noul text nu există nimic echivalent. Adăugând că atestatul expiră pe 31 ianuarie „indiferent de data la care a fost emis”, un evaluator înscris în decembrie plătește 840 de lei pentru cel mult două luni de drept de a evalua, apoi încă 840 de lei ca să continue. Raportat la ore, taxa de formare arată la fel de inegal: cele 56 de ore ale cursului de bază costă 35 de lei ora, în timp ce cele 14 ore ale modulului suplimentar, diferența de 560 de lei dintre cele două taxe, costă 40 de lei ora.
Ce ar trebui schimbat
- Un singur termen pentru emiterea ordinului de sancționare, cu un singur moment de pornire. Acum evaluatorul care vrea să invoce tardivitatea și autoritatea care vrea să o evite citesc trei texte diferite din același ordin. O modificare de o frază, care să spună „30 de zile lucrătoare de la data la care ANMCS a luat cunoștință de faptă”, ar face ca data de pe ordin să poată fi verificată de oricine, fără interpretare.
- Corectarea trimiterii la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și eliminarea adnotării de bază de date din textul oficial. Efectul practic: destinatarul sancțiunii ar ști din act, nu din deducție, la ce instanță se adresează și în cât timp. Deocamdată, singura mențiune corectă din anexa nr. 5 stă în lista de acte de la începutul regulamentului, nu în norma care îl privește direct.
- Valabilitatea atestatului scrisă o singură dată. Definiția din articolul 1 ar trebui să spună tot „până la 31 ianuarie a anului următor”, nu „12 luni”. Altfel, o comisie de evaluare constituită în noiembrie cu un evaluator atestat în octombrie anul precedent poate fi contestată pe motiv că atestatul expirase, iar spitalul evaluat are un argument gratuit împotriva raportului.
- Cotizație proporțională pentru înscrierile din a doua parte a anului. Plata integrală pentru o lună sau două de activitate nu are legătură cu costul cursului de perfecționare pe care cotizația îl acoperă, fiindcă acel curs se ține între septembrie și decembrie. O regulă de proporționalizare, ca cea pe care ordinul din 2016 o avea la suspendare, ar elimina situația în care același om plătește 1.680 de lei în două luni calendaristice consecutive.
- Termenul de sesizare a abaterii să curgă de la data descoperirii, nu de la data faptei. Cele 30 de zile lucrătoare de la săvârșire se consumă de multe ori înainte ca fișa de analiză a activității să fie întocmită, fiindcă aceasta se face în 15 zile lucrătoare de la finalizarea recepției, iar recepția vine după vizită. Practic, termenul de 12 luni pentru cercetare rămâne fără obiect pentru abaterile pe care chiar sistemul de evaluare al autorității le scoate la iveală.
- Publicarea grilei de ponderi a fișei de analiză a activității odată cu metodologia, nu după. Nota din fișă decide dacă evaluatorul rămâne activ, deci criteriile și ponderile ei sunt o normă cu efect direct, nu un detaliu de procedură internă. Publicate, ele ar transforma contestația prevăzută la articolul 6 alineatul (7) într-un drept care se poate exercita pe argumente, nu pe impresii.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 24 septembrie 2026 32 de pagini PDF, 208 KB actul începe la pagina 31
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 810 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.