Röviden

  • A Közlekedési Minisztérium teljesen újraírta az e-MOVE RO állami támogatási programot, amely az autópályákon kívüli elektromos töltőállomásokat finanszírozza. Keret: 262 millió euró, vissza nem térítendő pénz a Modernizációs Alapból.
  • Az elszámolható költségek akár 100 százaléka finanszírozható, vállalkozásonként legfeljebb 25 millió euró értékben. A pénz nem az elsőként jelentkezőé: egymást követő versenyeztetési fordulókban osztják el, és az nyer, aki a legkevesebb támogatást kéri telepített kilowattonként.
  • Kedvezményezett lehet mikrovállalkozás, kis- és középvállalkozás, valamint nagyvállalat, köztük állami vállalat is, de újonnan alapított cég nem. A kedvezményezettek legmagasabb száma 50, a program pedig 2028. december 31-ig él.
Jogszabály: 755/2026. számú MTI-rendelet
Közzététel: Hivatalos Közlöny 660. szám, 2026. augusztus 10.
Hatálybalépés: 2026. augusztus 10.

Azok a cégek, amelyek villamosítanák a flottájukat vagy nyilvános töltőállomást nyitnának, mostantól teljes térképet kaptak egy 262 millió eurós programról. A Közlekedési Minisztérium nem néhány szakaszt módosított, hanem a 2025-ös rendelet egész mellékletét lecserélte, így minden jövőbeli támogatási kérelem szempontjából a hétfőn közzétett szöveg a mérvadó. A közlekedési és infrastrukturális miniszter, megbízott, 2026. augusztus 6-i 755. számú rendelete a Hivatalos Közlöny 2026. augusztus 10-i 660. számában jelent meg, és ez a nyár második nagy ilyen programja, az e-MOBILITY RO program után, amely 299 millió eurót szán az autópályák és országutak menti töltőállomásokra. A kettő kiegészíti egymást, nem fedi át: az e-MOVE RO kifejezetten az Országos Útinfrastruktúra-kezelő Társaság kezelésében lévő hálózaton kívüli infrastruktúrát célozza.

A programnak három alintézkedése van, külön kerettel és külön versenyeztetéssel. Az 1. alintézkedés 66 millió euróval a töltőinfrastruktúra építését, telepítését, korszerűsítését vagy bővítését finanszírozza, akár a cég saját flottája, akár a nyilvánosság számára, akár mindkettőnek. A 2. alintézkedés 92 millióval a flottainfrastruktúra mellé a helyszíni megújulóenergia-termelést és annak tárolását is beemeli. A 3. alintézkedés, a legnagyobb, 104 millióval ugyanezt teszi a nyilvánosan hozzáférhető infrastruktúra esetében.

A pénz a Modernizációs Alapból érkezik, abból az európai mechanizmusból, amelyet a kibocsátási egységek értékesítése táplál, és a közlekedés energiahatékonyságáról szóló 9. kulcsprogramba tartozik. A támogatás kezelője és nyújtója maga a Közlekedési Minisztérium, az európai közlekedési programok főigazgatóságán keresztül. A Versenytanács 2026. augusztus 5-én adott véleményt az új változatról, RG/12.524. szám alatt.

Milyen hatásokat vált ki

Teljes finanszírozás lehetséges, de csak versenyben. A támogatás legnagyobb intenzitása az elszámolható költségek 100 százaléka, ami szokatlanul nagyvonalú. A magyarázat a mechanizmusban rejlik: mivel az odaítélés versenyeztetési eljárásban történik, amelynek feltételeit legalább hat héttel a benyújtási határidő előtt közzéteszik, az európai szabályozás megengedi a legmagasabb intenzitást. A gyakorlatban aki 100 százalékot kér, veszít azzal szemben, aki kevesebbet.

A rangsorolás alapja a kilowattonkénti közpénzár. A pontszámot a kért támogatás és a telepített teljesítmény hányadosa adja, telepített kilowattonként euróban. Aki a legkevesebbet kéri, megkapja a maximális pontszámot, aki a legtöbbet, nullát kap, a köztes értékeket pedig lineárisan interpolálják. A 3. alintézkedésnél, ahol a projektnek két komponense van, a végső pontszám a komponensek pontszámainak átlaga. Pontegyenlőség esetén a nagyobb összeget kérő projekt nyer.

Két plafon ugyanarra a cégre. Egy vállalkozás összesen nem kaphat 25 millió eurónál többet a program valamennyi versenyeztetését összeszámítva, és a program teljes keretének 40 százalékánál többet sem. A projekt teljes értékéig hiányzó különbözetet a kedvezményezett állja, saját vagy bevont forrásból, amely maga nem lehet közpénzes támogatás.

A nyilvános állomásokra világos műszaki minimumok vonatkoznak. A nyilvánosan hozzáférhető infrastruktúránál minden helyszínen legalább két 150 kW-os egyenáramú pontnak és legalább egy 350 kW-os nagy teljesítményű egyenáramú pontnak kell lennie, ahol ezt a megvalósíthatósági elemzés indokolja. Az állomásoknak támogatniuk kell az intelligens töltést, el kell fogadniuk az Unióban széles körben használt fizetési eszközöket, köztük a kártyás elektronikus fizetést, és megkülönböztetéstől mentesen, a hét minden napján, napi 24 órában hozzáférhetőnek kell lenniük. A kedvezményezetten kívüli felhasználóktól szedett díjaknak a piaci árakhoz kell igazodniuk.

Hol nem lehet állomást telepíteni. Az e programból finanszírozott infrastruktúra nem helyezhető el az Országos Útinfrastruktúra-kezelő Társaság kezelésében lévő autópályákon, gyorsforgalmi utakon vagy fő országutakon, és a legközelebbi autópálya- vagy gyorsforgalmi lehajtótól közúton mért 3 kilométeren belül sem. Kivételt a repülőterek jelentenek, ahol az elhelyezés e távolságoktól függetlenül támogatható.

A befejezés után öt évig tartó kötelezettségek. A kedvezményezett 5 éves fenntartási időszakot vállal, amely alatt nem szüntetheti meg a tevékenységet, nem idegenítheti el a finanszírozott javakat, nem hajthat végre olyan lényeges módosítást, amely aláásná a beruházás célját, és biztosítania kell a nyilvánosság megkülönböztetéstől mentes hozzáférését, a díjakat és fizetési módokat is beleértve. Ehhez járul az éves energetikai audit, amelyet az Országos Energetikai Szabályozó Hatóság által feljogosított szakember készít, a fenntartási időszak egészében.

Külön szabály a repülőterekre. Az 1. és 2. alintézkedés kiterjed a repülőgépek elektromos földi energiaellátó egységeinek beszerzésére is. Minden megvásárolt elektromos egység után a kérelmezőnek le kell selejteznie egy belső égésű motorral működőt, az új üzembe helyezésétől számított 60 napon belül.

Mi változik a korábbi helyzethez képest

A rendelet nem végez pontszerű módosításokat. Az I. szakasz kimondja, hogy az 1.318/2025. számú rendelet melléklete, amely a Hivatalos Közlöny 2025. augusztus 25-i 789. számában jelent meg, módosul, és helyébe teljes egészében az új rendelet melléklete lép. Vagyis a 2025-ös változat a későbbi módosításaival együtt alkalmazandó szövegként megszűnt; csak a most közzétett keret marad. A rendelet nem tartalmaz összehasonlító táblázatot, így a régi változathoz képesti eltérések csak a két, Hivatalos Közlönyben megjelent szöveg összevetésével állapíthatók meg.

Az új szövegből bizonyosan az állapítható meg, hogy a programot szorosabb menetrendre helyezték, kifejezett európai biztonsági záradékkal. A 651/2014/EU rendelet, az a csoportmentességi alap, amelyen a támogatás nyugszik, 2026. december 31-én hatályát veszti. A program 12. szakasza szerint ezt követően a Közlekedési Minisztérium vállalja, hogy a programot az új szabályokhoz igazítja, és a Versenytanácstól új véleményt kér. Ennek hiányában 2026. december 31. után, illetve az átmeneti időszak leteltét követően, amelyik előbb bekövetkezik, nem köthető több szerződés.

A második menetrendbeli feltétel, hogy a program a közzététellel lép hatályba, de csak azt követően, hogy az Európai Beruházási Bank jóváhagyta a finanszírozását, a 60/2022. számú sürgősségi kormányrendelet szerint. A program 2028. december 31-ig alkalmazandó, a projekteket legkésőbb 2030. június 30-ig be kell fejezni, a támogatások pedig 2030. december 31-ig fizethetők ki. Az átlagos éves keret nem haladhatja meg a 131 millió eurót.

Végül egy támogathatósági korlátozás, amelyet érdemes megjegyezni: az újonnan alapított vállalkozásokat a rendelet kifejezetten kizárja a finanszírozásból. Ilyennek tekinti a kérelem benyújtását megelőző évben alapított céget, amelynek nincs jóváhagyott beszámolója az utolsó lezárt üzleti évről, a benyújtás évében alapított céget, illetve azt, amely nem folytatott gazdasági tevékenységet, de legfeljebb három egymást követő adóévvel a benyújtás előtt.

Előnyök és hátrányok

Amit jót hoz

  • 262 millió euró vissza nem térítendő forrás olyan infrastruktúrára, amely ma épp ott hiányzik, ahol az emberek időt töltenek: a városokban, a logisztikai parkokban, a céges telephelyeken, a repülőtereken.
  • A akár 100 százalékos intenzitás azoknak a cégeknek is lehetővé teszi a projektet, amelyeknek nincs saját tőkéjük önrészre, feltéve, hogy áron versenyképesek.
  • A kilowattonkénti eurós licitmechanizmus magától lefelé nyomja a közpénzköltséget, ahelyett hogy az árat az értékelő megítélésére bízná.
  • A megkülönböztetéstől mentes, folyamatos nyilvános hozzáférés kötelezettsége, kártyás fizetéssel és piaci díjakkal, megvédi az átlagos autóst azoktól az állomásoktól, amelyek valójában magánhasználatúvá vagy csak saját alkalmazáson át elérhetővé válnának.
  • A megújuló termelés és a tárolás egy projektbe integrálása a 2. és 3. alintézkedésnél csökkenti az állomások hálózati függőségét és a töltés szénlábnyomát.

Amit rosszat hoz

  • Az újonnan alapított cégek kizárása épp azt a szakosodott üzemeltetői kört rekeszti ki, amely egy induló töltési piacon jellemzően megjelenik.
  • A legfeljebb 50 kedvezményezett 262 millió euróra szűk körbe sűríti a pénzt, a cégenkénti 40 százalékos keretplafon pedig még nagyobb koncentrációt enged.
  • A program két külső feltételen múlik: az Európai Beruházási Bank finanszírozási jóváhagyásán és az új európai csoportmentességi rendelethez való igazításon 2026. december 31. után. Ha a második késik, a szerződéskötés megáll.
  • Az autópálya-lehajtóktól számított 3 kilométeres telepítési tilalom logikus, hogy ne duplázza az e-MOBILITY RO programot, de kizárhat jó kereskedelmi helyszíneket a csomópontok közvetlen közelében.
  • Az éves energetikai audit a teljes fenntartási időszakra visszatérő költség, amely nem szerepel a projekt költségvetésében, és amelyet a kedvezményezett öt éven át egyedül visel.
  • A pontegyenlőségnél alkalmazott szabály, amely a nagyobb összeget kérő projektet részesíti előnyben, szembemegy a program általános logikájával, amely a szerényebb kéréseket jutalmazza.

Hasznos tanácsok

  1. Ha projektet készít elő: a megvalósíthatósági elemzésből induljon ki, ne a költségvetésből. A program ezt kifejezetten megköveteli, legalább két független műszaki-gazdasági forgatókönyvvel vagy annak indoklásával, hogy miért nincs alternatíva, továbbá költséghatékonysági elemzéssel és egy tonna CO2 megtakarításának költségével.
  2. Először a telepített kilowattonkénti eurót számolja ki: a rangsorolásnál egyedül ez számít. A kilowattonként drága projekt akkor is veszít, ha műszakilag kifogástalan.
  3. Ne kezdje el a munkálatokat a benyújtás előtt. Az ösztönző hatás megköveteli, hogy a kérelmet a munkálatok megkezdése előtt nyújtsák be. A telekvásárlás, az engedélyek, a műszaki tanulmányok és a megvalósíthatósági elemzés nem számít megkezdésnek, az első végleges berendezésrendelés viszont igen.
  4. Helyszínenként egy projekt, nem több. Egy fordulóban bármennyi projektet benyújthat, de helyszínenként csak egyet, és mindegyikhez kell egy okirat, amely igazolja a használati jogot: tulajdon, építményi jog, haszonkölcsön vagy kezelés.
  5. Ellenőrizze a fizetőképességi mutatóját. Az összes kötelezettség és a saját tőke aránya az utolsó pénzügyi évben pozitív és 7,5-nél kisebb kell legyen. Ha nem az, banki hitelképességi vagy támogatói levélre lesz szüksége.
  6. Ha autópálya közeli helyszínt néz ki: mérje meg a közúti távolságot a legközelebbi lehajtóig. 3 kilométer alatt a helyszín ebben a programban nem támogatható, de az e-MOBILITY RO-ban lehet.
  7. Tervezze be az éves energetikai auditot mind az öt fenntartási évre, az állomás üzemeltetési költsége mellé. Ez szerződéses kötelezettség, nem ajánlás.

Gyakori kérdések

Ki kérhet támogatást az e-MOVE RO programból?
Mikrovállalkozások, kis- és középvállalkozások, valamint nagyvállalatok, köztük állami vállalatok és társaságok, amelyek jogszerűen alakultak, és az első kifizetés napjáig bejegyezték őket a romániai cégjegyzékbe. Az újonnan alapított és a nehéz helyzetben lévő vállalkozások ki vannak zárva.
Mennyit kaphat egy projekt?
A legnagyobb intenzitás az elszámolható költségek 100 százaléka, de a támogatás összege vállalkozásonként nem haladhatja meg a 25 millió eurót a program valamennyi versenyeztetését összeszámítva, sem a teljes keret 40 százalékát. A nem elszámolható költségeket teljes egészében a kedvezményezett viseli.
Hogyan választják ki a nyertes projekteket?
Alintézkedésenként külön szervezett versenyeztetési eljárásokkal. A projekteket pontszám szerint rangsorolják, a pontszám pedig kizárólag a telepített teljesítményegységre jutó kért támogatásból adódik, telepített kilowattonként euróban. Aki a legkevesebbet kéri, kapja a maximális pontszámot. A finanszírozás csökkenő sorrendben történik, a forduló keretének kimerüléséig.
Telepíthetem az állomást autópályán?
Ebben a programban nem. Az infrastruktúra nem helyezhető el az Országos Útinfrastruktúra-kezelő Társaság kezelésében lévő autópályákon, gyorsforgalmi utakon vagy fő országutakon, és a legközelebbi lehajtótól közúton mért 3 kilométeren belül sem. A repülőterek területén belüli elhelyezés kivétel.
Milyen műszaki követelményeknek kell megfelelnie egy nyilvános állomásnak?
Minden helyszínen legalább két 150 kW-os egyenáramú pontnak és legalább egy 350 kW-os nagy teljesítményű egyenáramú pontnak kell lennie, ahol ezt a megvalósíthatósági elemzés indokolja. Az állomásoknak támogatniuk kell az intelligens töltést, el kell fogadniuk az Unióban széles körben használt fizetési eszközöket, és megkülönböztetéstől mentesen, a hét minden napján, napi 24 órában hozzáférhetőnek kell lenniük.
Meddig lehet pályázni, és meddig fizetik ki a támogatást?
A program 2028. december 31-ig alkalmazandó, egymást követő fordulókkal a keret kimerüléséig. A projekteket legkésőbb 2030. június 30-ig be kell fejezni, a támogatások pedig 2030. december 31-ig fizethetők ki. A 2026. december 31. utáni fordulók indítása attól függ, hogy a programot hozzáigazítják-e az új európai csoportmentességi rendelethez.
Mi történik, ha a támogatás megszerzése után eladom az állomást?
Ez a projekt befejezésétől számított 5 évig nem lehetséges. A fenntartási időszakban a kedvezményezett nem szüntetheti meg a finanszírozott eszközzel végzett tevékenységet, nem idegenítheti el a javakat, és nem hajthat végre olyan lényeges módosítást, amely aláásná a beruházás eredeti céljait.
Miben különbözik az e-MOVE RO az e-MOBILITY RO-tól?
Az e-MOBILITY RO az autópályák és fő országutak hálózatán lévő állomásokat finanszírozza, az e-MOVE RO viszont kifejezetten az ezen a hálózaton kívüli infrastruktúrát célozza: céges flottákat, az országos társaság útjaitól távol eső nyilvános helyszíneket és repülőtereket. Mindkettőt a Modernizációs Alap finanszírozza.

A jogszabály eredeti szövege

Az alábbi szöveg románul, a közzététel hivatalos nyelvén olvasható.

A teljes jogszabályszöveg megjelenítéseA teljes jogszabályszöveg elrejtése

ORDIN nr. 755 din 6 august 2026 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO)

KIBOCSÁTÓ: KÖZLEKEDÉSI ÉS INFRASTRUKTURÁLIS MINISZTÉRIUM

Közzététel helye: HIVATALOS KÖZLÖNY 660. szám, 2026. augusztus 10., 4–15. oldal

O R D I N privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO) Având în vedere:

— prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare;

— Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare;

— Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare;

— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare;

— Avizul Consiliului Concurenței nr. RG/12.524 din 5.08.2026;

— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 24.557 din 5.08.2026, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 august 2025, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat București, 6 august 2026. Nr. 755.

ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 1.318/2025)

S C H E M Ă de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO)

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. — (1) Prezenta schemă de ajutor de stat, bazată pe procedură de ofertare concurențială, vizează sprijinirea investițiilor destinate dezvoltării sau creșterii capacității infrastructurii de reîncărcare pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților, cu scopul de a sprijini tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi.

(2) Prezenta schemă de ajutor de stat se adoptă în temeiul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu completările și modificările ulterioare1, denumit în continuare Regulament, și, în special, ale art. 36a — Ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare și art. 41 — Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficientă.

(3) Sprijinul acordat în cadrul prezentei scheme se încadrează în sprijinul prevăzut de art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, ale cărei norme sunt stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare2.

(4) Astfel, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel național și european pentru instalarea unei infrastructuri suficiente de combustibili alternativi în Uniune pentru vehiculele rutiere, precum și de reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, este nevoie de adoptarea unor măsuri punctuale în vederea asigurării unei acoperiri suficiente a infrastructurii de reîncărcare pentru a sprijini încurajarea electromobilității.

Art. 2. — (1) Prezenta schemă contribuie la implementarea Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor specifice din reglementările Uniunii Europene și naționale, ale strategiilor și documentelor de politici publice naționale și europene.

(2) Prin prezenta schemă de ajutor de stat sunt vizate investițiile pentru infrastructurile de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile.

(3) Prezenta schemă de ajutor de stat se adresează inclusiv infrastructurii de reîncărcare instalate pe drumurile din România, altele decât cele aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.

(4) Administratorul și furnizorul ajutorului de stat în temeiul prezentei scheme este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Direcția generală programe europene transport.

CAPITOLUL II Obiectivul schemei

Art. 3. — Scopul și obiectivul prezentei scheme de ajutor de stat îl reprezintă implementarea unor proiecte de investiții care sprijină dezvoltarea unei infrastructuri moderne și eficiente pentru reîncărcarea vehiculelor electrice în România, prin stimularea investițiilor în stații de reîncărcare dedicate atât flotelor întreprinderilor, cât și utilizării deschise publicului, contribuind astfel la atingerea obiectivelor naționale asumate de România în cadrul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021, și europene în conformitate cu strategia Uniunii Europene, promovată prin pachetul „Pregătiți pentru 55”, contribuind la atingerea obiectivelor de decarbonizare a sectorului transporturi.

CAPITOLUL III Necesitatea implementării schemei

Art. 4. — Implementarea prezentei scheme va contribui la realizarea următoarelor:

a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră („GES”) prin promovarea soluțiilor alternative de transport cu emisii zero;

b) atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2018, cu modificările și completările ulterioare;

c) atingerea obiectivelor din sectorul transporturilor de reducere cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și atingerea unui procent de 29% pentru ponderea energiei regenerabile până în 2030, în conformitate cu Directiva (UE) 2023/2.413 privind promovarea energiei din surse regenerabile (RED III);

d) accelerarea implementării infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice în vederea reducerii anxietății legate de autonomie și încurajarea conducătorilor auto să utilizeze 1 Regulamentul (UE) 2023/1.315 al Comisiei din 23 iunie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat și a Regulamentului (UE) 2022/2.473 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat. 2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2.606 al Comisiei din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre.

vehiculele electrice, precum și creșterea utilizării energiei regenerabile în infrastructura de reîncărcare pentru a minimiza amprenta de carbon a transportului cu zero emisii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1.804 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;

e) implementarea măsurilor prevăzute în Comunicarea Comisiei

(2025) 96 privind decarbonizarea flotelor întreprinderilor;

f) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;

g) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 („Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată.

CAPITOLUL IV Domeniul de aplicare

Art. 5. — (1) Prezenta schemă de ajutor de stat se adresează tuturor categoriilor de întreprinderi care au depus la furnizorul ajutorului de stat (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) solicitarea pentru acordarea unui ajutor de stat pentru realizarea, pe teritoriul României, a unei investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și pentru producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, conform cerințelor din prezenta schemă de ajutor de stat, detaliate în Ghidul solicitantului.

(2) În baza prezentei scheme nu se acordă ajutor de stat pentru activitățile realizate de întreprinderile care își desfășoară activitatea în următoarele sectoare și/sau care vizează următoarele ajutoare:

a) ajutoare destinate activităților legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;

b) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;

c) ajutoare acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

d) ajutoare acordate în sectorul producției agricole primare;

e) ajutoare acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;

f) ajutoare pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului;

g) măsuri de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special: (i) măsuri de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă; (ii) măsuri de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale; (iii) măsuri de ajutor care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.

(3) În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele excluse menționate la alin. (2), cât și în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția ca furnizorul să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta schemă.

(4) În cadrul prezentei scheme nu se acordă ajutoare întreprinderilor care se află în dificultate, astfel cum sunt definite la art. 6 lit. p).

CAPITOLUL V Definiții

Art. 6. — În sensul prezentei scheme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) procedură de ofertare concurențială — un proces de ofertare nediscriminatoriu care prevede participarea unui număr suficient de întreprinderi și în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preț de echilibru. De asemenea, bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, ceea ce creează o situație în care nu toți ofertanții pot primi ajutoare;

b) vehicul cu emisii zero:

— în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la țeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1.151 al Comisiei;

— în ceea ce privește vehiculele rutiere grele: un vehicul greu cu emisii zero, astfel cum este definit la art. 4 pct. 5 din Directiva 2009/33/CE;

— în ceea ce privește materialul rulant feroviar: materialul rulant care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;

c) vehicul înseamnă oricare dintre următoarele:

— un vehicul rutier din categoria M1, M2, N1, M3, N2, N3 sau L;

— aeronave;

— materialul rulant feroviar;

d) infrastructură de reîncărcare — o instalație fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;

e) reîncărcare inteligentă — o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în timp real, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;

f) echipamente mobile de handling la sol — echipamente mobile utilizate în activitățile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;

g) echipamente terminale mobile — echipamente mobile utilizate pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor și a unităților de încărcare intermodale, precum și pentru deplasarea mărfurilor în interiorul unei zone terminale;

h) energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă — energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Directiva (UE) 2018/2.001, precum și energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate „din spatele contorului” (instalate în comun sau ca o completare la instalația regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;

i) infrastructură de reîncărcare accesibilă publicului — punct de reîncărcare care furnizează energie electrică și care oferă utilizatorilor un acces nediscriminatoriu; accesul nediscriminatoriu poate include diverse forme de autentificare, utilizare și plată;

j) data acordării ajutorului — data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic național aplicabil, respectiv data semnării contractului de finanțare, indiferent de data la care ajutorul se plătește;

k) demararea lucrărilor — primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Obținerea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor/autorizațiilor și realizarea studiilor tehnice stabilite de standarde și normative pentru pregătirea proiectului, precum și analiza de oportunitate nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor” corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;

l) efect stimulativ — prezentarea de către potențialul beneficiar furnizorului ajutorului de stat a solicitării în cadrul procedurii de ofertare concurențială înainte de demararea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă;

m) intensitatea ajutorului — valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;

n) Regulament — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare;

o) analiză de oportunitate a proiectului de investiții — document tehnico-economic în cadrul căruia vor fi evaluate necesitatea și fezabilitatea investițiilor propuse în cadrul cererii de finanțare. Analiza va include, cel puțin, informații privind: (i) informații generale despre proiect și beneficiar, descrierea situației existente și justificarea investiției prin argumentarea oportunității acesteia; (ii) identificarea și analizarea opțiunilor tehnico-economice relevante, prezentând cel puțin două scenarii independente sau justificând propunerea unui singur scenariu atunci când constrângerile tehnice sau de mediu nu permit alternative; (iii) evaluarea impactului economic, social și de mediu, inclusiv o analiză cost-eficacitate care estimează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a implementării investiției în amplasament, economiile de resurse și costurile evitate; (iv) aspecte legate de schimbările climatice și reziliența la dezastre, subliniind contribuția proiectului la adaptarea la noile condiții climatice și la reducerea riscurilor de mediu;

p) întreprindere în dificultate — o întreprindere care se află în cel puțin una dintre situațiile următoare:

— în cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată, alta decât o întreprindere mică și mijlocie (IMM) care există de mai puțin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăți comerciale menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;

— în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, alta decât o IMM care există de mai puțin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, așa cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziții, „o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății” se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

— atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

— atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare;

— în cazul unei întreprinderi care nu este o IMM, atunci când, în ultimii doi ani: (i) raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; și (ii) capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0. Stabilirea mărimii unei întreprinderi se face în conformitate cu prevederile anexei I la Regulament, respectiv prin raportare inclusiv la datele eventualelor întreprinderi partenere, întreprinderi asociate sau autorități/organisme publice care le controlează, direct sau indirect, solidar sau individual, 25% sau mai mult din capitalul sau din drepturile de vot;

q) studiu de soluție — documentație tehnico-economică în care, pe baza datelor și cerințelor unui utilizator și a caracteristicilor rețelei, se stabilesc, se analizează și se propun soluții raționale, posibile tehnic și fezabile economic, pentru racordarea la rețea a instalației utilizatorului;

r) întreprindere — entitate care desfășoară o activitate economică, oricare ar fi forma sa juridică, precum și parteneriatele sau asociațiile cu personalitate juridică distinctă de cea a membrilor care desfășoară o activitate economică. Conform Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat, astfel cum este menționată la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se poate considera că mai multe entități juridice distincte formează o singură unitate economică în sensul aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Această unitate economică este considerată în consecință a fi întreprinderea în cauză;

s) locație — locul în care se va instala infrastructura de reîncărcare pentru care beneficiarul face dovada dreptului de folosință (proprietate, superficie, comodat, administrare);

ș) Ground Power Units (GPU-uri) — unități de alimentare la sol electrice, folosite pentru a rula sistemele aeronavei aflate într-o poziție de staționare cu contact sau într-o poziție de staționare la distanță, de tip mobile sau fixe;

t) întreprindere nou-înființată — întreprindere înființată în anul anterior anului înregistrării cererii de finanțare, care nu are situații financiare aprobate corespunzător ultimului exercițiu financiar încheiat, întreprinderea înființată în anul depunerii cererii de finanțare sau întreprinderea care nu a desfășurat activitate economică, dar nu mai mult de trei ani fiscali consecutivi înainte de data depunerii cererii de finanțare.

CAPITOLUL VI Beneficiarii

Art. 7. — (1) Potențialii beneficiari pot fi microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dar și întreprinderi mari, inclusiv regii autonome/companii/societăți, legal constituite în conformitate cu legislația națională sau în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărui naționalitate o dețin și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România până la data primei plăți din ajutorul de stat acordat în cadrul schemei, ale căror proiecte pentru instalarea pe teritoriul României a infrastructurii de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sisteme de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, menționate la art. 2 alin. (2), au fost selectate drept câștigătoare în baza unei proceduri de ofertare concurențială.

(2) În cadrul prezentei scheme sunt excluse de la finanțare întreprinderile nou-înființate.

Art. 8. — Potențialii beneficiari pot depune unul sau mai multe proiecte în cadrul fiecărei proceduri concurențiale, dar nu mai mult de un proiect pe locație. Astfel, pentru fiecare locație, dovedită de către beneficiar printr-un înscris care atestă dreptul de folosință, se va elabora proiect individual (de exemplu, 3 locații, 3 proiecte/procedură concurențială).

Art. 9. — Solicitarea în cadrul procedurii de ofertare concurențială conține cel puțin următoarele informații:

a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;

b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a finalizării acestuia;

c) obiectivele proiectului și rezultatele așteptate;

d) localizarea proiectului;

e) bugetul proiectului;

f) lista costurilor proiectului (eligibile și neeligibile);

g) valoarea finanțării publice necesare pentru proiect raportată la puterea instalată (euro/kW, euro/MW) și utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare, după caz;

h) analiza de oportunitate care să conțină analiza cost- eficacitate și costul reducerii emisiilor de CO2, inclusiv fișa de soluții/studiul de soluție/avizul tehnic de racordare/avizul tehnic de racordare actualizat, după caz.

Art. 10. — (1) La momentul depunerii solicitării de sprijin, potențialii beneficiari ai prezentei scheme trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) împotriva lor să nu fi fost emise decizii de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, iar sumele integral recuperate, inclusiv dobânzile aferente, conform prevederilor legale în vigoare;

b) nu sunt în incapacitate de plată/în stare de insolvență conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, după caz;

c) nu sunt în stare de faliment, lichidare, nu au afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile lor comerciale nu sunt suspendate ori nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar;

d) demonstrează capacitate tehnică și financiară pentru susținerea activităților proiectului;

e) și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat;

f) solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului nu a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni de corupție (art. 289-294 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare) și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (art. 181-185 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare), acte de terorism (art. 32-35 și art. 371 și 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare), finanțarea terorismului (art. 36 din Legea nr. 535/2004, cu modificările și completările ulterioare), spălarea banilor (art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare), traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (art. 209-217 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare ) și frauda, în sensul art. 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 27 noiembrie 1995;

g) nu sunt întreprinderi în dificultate, respectiv nu se află în situațiile prevăzute la art. 6 lit. p);

h) demonstrează capacitatea financiară pentru implementarea proiectului prin indicatorii de solvabilitate, respectiv prin raportul dintre datorii totale și capitaluri proprii care trebuie să fie pozitiv și mai mic de 7,5 în ultimul an financiar. În cazul în care beneficiarul nu îndeplinește criteriul privind indicatorul de solvabilitate, precum și pentru asigurarea contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile, acesta va fi obligat să prezinte o scrisoare privind bonitatea bancară/scrisoare de confort.

(2) Beneficiarul îndeplinește și alte condiții specificate în Ghidul solicitantului, care nu reprezintă condiții de eligibilitate.

(3) Solicitantul se angajează să respecte perioada de durabilitate a proiectului, respectiv de 5 ani de la finalizarea implementării proiectului. Pe perioada de durabilitate a proiectului, beneficiarul trebuie să respecte următoarele:

a) să nu înceteze activitatea desfășurată cu bunul pentru care a obținut finanțare;

b) să nu înstrăineze bunurile care au făcut obiectul pentru care s-a obținut finanțare;

c) să nu realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale investiției;

d) să asigure accesul publicului nediscriminatoriu la infrastructura de reîncărcare, inclusiv în ceea ce privește tarifele, metodele de autentificare și de plată și alte condiții de utilizare.

CAPITOLUL VII Condiții generale de eligibilitate a proiectelor

Art. 11. — (1) La momentul depunerii solicitării de sprijin, proiectele trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) proiectul va fi implementat pe teritoriul României;

b) proiectul cuprinde acțiuni eligibile pentru care se face dovada contribuției la obiectivul urmărit, respectiv creșterea numărului de stații de reîncărcare electrică pentru vehiculele rutiere cu emisii zero și a ponderii autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi, în vederea atingerii obiectivelor din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021;

c) proiectul trebuie să vizeze una din următoarele:

— instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor;

— instalarea infrastructurii de reîncărcare accesibilă publicului;

— instalarea infrastructurii de reîncărcare atât pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, cât și accesibile publicului;

d) investițiile prevăzute la lit. c) pot integra producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile; componentele de investiții aferente producerii energiei electrice din surse regenerabile și stocării energiei electrice constituie un singur proiect integrat;

e) perioada de implementare a proiectului să se încadreze în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv între data depunerii solicitării în cadrul procedurii de ofertare concurențiale și data preconizată de finalizare, dar nu mai târziu de 30 iunie 2030, cu respectarea principiului „demararea lucrărilor” prevăzut la art. 6 lit. k);

f) proiectul trebuie să respecte principiul „efectului stimulativ” conform prevederilor art. 6 lit. l);

g) proiectul trebuie să prezinte o analiză de oportunitate care va conține minimum următoarele informații: necesitatea proiectului, metoda prin care s-a stabilit opțiunea aleasă, demonstrarea atingerii capacității minime de putere a infrastructurii de reîncărcare, determinarea optimă a costului, determinarea dimensiunii proiectului în raport cu valoarea investiției, durabilitatea acesteia. De asemenea, proiectul trebuie să asigure respectarea principiului DNSH, detaliat la nivelul Ghidului solicitantului;

h) proiectul respectă reglementările naționale și europene privind eligibilitatea cheltuielilor, promovarea egalității de șanse și politica nediscriminatorie, dezvoltarea durabilă, tehnologia informației, achizițiile publice, informare și publicitate, ajutorul de stat, precum și orice alte prevederi legale aplicabile Fondului pentru modernizare;

i) bugetul proiectului respectă indicațiile privind încadrarea în categoriile de cheltuieli eligibile finanțate prin prezenta schemă;

j) echipamentele pentru care se solicită finanțare sunt noi și de generație nouă la momentul solicitării finanțării;

k) infrastructura de reîncărcare nu trebuie să se afle pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumurile naționale principale aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. sau la o distanță de cel mult 3 km pe șosea de cea mai apropiată ieșire a unei autostrăzi sau a unui drum expres;

l) infrastructura de reîncărcare amplasată în perimetrul aeroporturilor este eligibilă indiferent de amplasarea pe rețeaua Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. sau de distanța față de cea mai apropiată ieșire a unui drum TEN-T;

m) proiectul nu a mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, cu excepția studiilor preliminare, analizei de oportunitate și detaliilor de execuție, și este condiționat de faptul ca acestea să nu fie solicitate pentru finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor;

n) durata de implementare a proiectului nu depășește data de 30 iunie 2030.

o) valoarea ajutorului de stat solicitat nu depășește 25 milioane euro pe întreprindere în cadrul tuturor sesiunilor de licitație concurențială.

(2) Sunt eligibile proiectele care vizează următoarele tipuri de investiții:

a) pentru submăsura 1 construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare destinate: (i) exclusiv vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, (ii) exclusiv accesibilă publicului sau (iii) atât vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului, inclusiv costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;

b) pentru submăsura 2: construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, precum și producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile, instalarea unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform articolului 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată;

c) pentru submăsura 3: construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sisteme de stocare a energiei produse din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Submăsura 3 se aplică și proiectelor pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, care este și accesibilă publicului, care integrează producția la fața locului de energie regenerabilă și sisteme de stocare. Capacitatea instalată aferentă producerii de energie electrică din surse regenerabile poate depăși cu cel mult 40% puterea maximă utilă nominală a infrastructurii de reîncărcare la care aceasta este conectată. În cazul sistemelor de stocare, componenta de stocare absoarbe anual cel puțin 75% din energia electrică provenită din instalația de producere a energiei din surse regenerabile conectată direct. Componentele de investiții aferente producerii energiei electrice din surse regenerabile și stocării energiei electrice constituie un singur proiect integrat;

d) submăsurile 1 și 2 prevăd inclusiv investițiile cu achiziția de unități de alimentare la sol (Ground Power Units — GPU-uri) electrice sau electrice cu baterii, folosite pentru a rula sistemele aeronavei aflate într-o poziție de staționare cu contact sau într-o poziție de staționare la distantă, de tip mobile sau fixe. Pentru fiecare GPU electric/electric cu baterii, solicitantul are obligația casării unui GPU cu motor termic, în termen de 60 de zile de la punerea în funcțiune a celui nou-achiziționat.

(3) În cazul infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, infrastructura de reîncărcare aferentă unei locații trebuie să conțină minimum 2 puncte la o putere egală cu 150 kW (DC) și cel puțin un punct de 350 kW (DC HPC), acolo unde se justifică conform analizei de oportunitate (locație unde pot reîncărca și vehiculele grele). Infrastructura trebuie să fie capabilă să suporte funcționalități de reîncărcare inteligentă. Toate punctele de reîncărcare accesibile publicului trebuie să accepte instrumente de plată care sunt utilizate pe scară largă în Uniune și, în special, plăți electronice prin terminale și dispozitive utilizate pentru serviciile de plată.

(4) Totodată, infrastructura de reîncărcare accesibilă publicului va asigura accesul permanent și nediscriminatoriu, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, inclusiv în ceea ce privește tarifele, metodele de autentificare și de plată și alte condiții de utilizare. Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare corespund prețurilor pieței.

(5) Solicitantul are obligația prezentării, anual, a unui audit energetic, întocmit de personal autorizat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei în domeniul instalațiilor electrice pe întreaga perioadă de durabilitate a proiectului.

CAPITOLUL VIII Durata

Art. 12. — (1) Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea schemei, ulterior aprobării finanțării acesteia de către Banca Europeană de Investiții, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, și se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

(2) Având în vedere că Regulamentul expiră la 31 decembrie 2026, după această dată Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se angajează să asigure că prezenta schemă este, pe toată durata sa de aplicare, în conformitate cu dispozițiile noilor reglementări de exceptare pe categorii de ajutoare, prin operarea modificărilor necesare și solicitarea reavizării schemei de către Consiliul Concurenței, inclusiv prin transmiterea fișei de informații sintetice modificate, dacă va fi necesar. Dacă prezenta schemă nu va fi armonizată cu viitorul regulament se consideră că nu vor putea fi încheiate contracte ulterior datei de 31 decembrie 2026 sau expirării perioadei de tranziție prevăzute de Regulament, în funcție de care dintre acestea intervine prima. De asemenea, dacă prezenta schemă nu este armonizată conform noului regulament în perioada de tranziție prevăzută de acesta, de la data expirării perioadei de tranziție și până la data adoptării formei armonizate nu se vor putea încheia contracte/acorda ajutoare în baza schemei.

(3) Lansarea procedurilor de ofertare concurențială și acordarea ajutoarelor de stat în cadrul prezentei scheme după 31 decembrie 2026 se vor realiza numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (2).

(4) Plata ajutoarelor de stat se poate realiza până la data de 31 decembrie 2030.

CAPITOLUL IX Bugetul schemei și numărul estimat de beneficiari

Art. 13. — (1) Bugetul alocat prezentei scheme este echivalentul în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026 al sumei de 262.000.000 euro și reprezintă sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare și va fi alocat de către furnizor în cadrul mai multor proceduri de ofertare concurențiale succesive până la epuizarea bugetului, organizate în termenul maxim de valabilitate al prezentei scheme.

(2) Bugetul prezentei scheme reflectă sumele alocate, prin Fondul pentru modernizare, Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi.

(3) Alocarea bugetară și operațiunile financiare derulate în vederea utilizării fondurilor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile cadrului legal aplicabil pentru gestionarea Fondului pentru modernizare în România.

(4) Bugetul este defalcat astfel:

a) pentru submăsura 1: 66.000.000 de euro;

b) pentru submăsura 2: 92.000.000 de euro;

c) pentru submăsura 3: 104.000.000 de euro. Astfel, defalcarea investițiilor aferente art. 36 a) din Regulament este de 212.000.000 euro și aferente art. 41 din Regulament este de 50.000.000 euro.

(5) Bugetul mediu anual al schemei nu va depăși 131.000.000 euro, în cadrul fiecărei proceduri de ofertare concurențială fiind stabilit bugetul afectat procedurii concurențiale respective.

Art. 14. — Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme bazate pe procedură de ofertare concurențială este de 50.

CAPITOLUL X Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Art. 15. — Măsurile de sprijin acordate beneficiarilor pentru realizarea de investiții constau în acordarea de granturi din Fondul pentru modernizare.

CAPITOLUL XI Valoarea maximă a finanțării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)

Art. 16. — (1) Valoarea ajutorului de stat solicitat nu poate depăși 25.000.000 euro (echivalentul în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026) pe întreprindere în cadrul tuturor procedurilor de ofertare concurențială.

(2) Ajutorul acordat unei întreprinderi nu trebuie să depășească 40% din bugetul total al prezentei scheme.

(3) Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat prin prezenta schemă este de 100% din cheltuielile eligibile, fiind bazată pe o procedură de ofertare concurențială care, pe lângă criteriile obiective prevăzute, îndeplinește cumulativ și următoarele condiții:

a) ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a solicitărilor în cadrul procedurilor de ofertare concurențială, pentru a permite o concurență efectivă;

b) în timpul punerii în aplicare a prezentei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți solicitanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul sesiunilor de depunere ulterioare, de exemplu, prin reducerea bugetului;

c) sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului sesiunii de depunere (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele solicitărilor sau raționalizarea);

d) pentru submăsura 1, 95% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (EUR/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi, 5% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă,

pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale se definesc pentru utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare;

e) punctajul general obținut în conformitate cu lit. d) va duce la ordonarea descrescătoare a aplicanților în cadrul prezentei scheme;

f) pentru submăsura 2, 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare, inclusiv producția la fața locului de energie regenerabilă, precum și sistemul de stocare aferent (EUR/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Investițiile în producția la fața locului de energie regenerabilă vor conține obligatoriu și investițiile aferente instalării sistemelor de stocare;

g) pentru submăsura 3, 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (EUR/kW instalat), iar pentru componenta legată de instalarea capacităților de energie regenerabilă și sisteme de stocare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe unitate de energie regenerabilă instalată (EUR/MW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi;

h) pentru submăsura 3, solicitantul va avea obligația prezentării unei defalcări distincte a costurilor eligibile și a ajutorului de stat solicitat aferent fiecărei componente de investiții. Punctajul final al proiectului va fi determinat prin calcularea mediei punctajelor obținute pentru fiecare componentă de investiții, urmând ca ordonarea solicitărilor să se realizeze în ordinea descrescătoare a punctajului final obținut;

i) în situație de egalitate de punctaj se va lua în considerare suma solicitată, astfel încât va avea prioritate proiectul cu o valoare mai mare. Proiectele vor fi finanțate până la epuizarea bugetului alocat;

j) se vor organiza proceduri concurențiale pentru fiecare submăsură în parte.

(4) Formula de calcul aferentă criteriilor de selecție este prezentată în anexa la prezenta schemă.

Art. 17. — (1) Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar. Acesta trebuie să aducă o contribuție financiară pentru diferența până la totalul costurilor eligibile fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.

(2) Cheltuielile neeligibile vor fi suportate integral de către beneficiar.

CAPITOLUL XII Cheltuielile eligibile

Art. 18. — (1) Prevederile prezentului capitol sunt în concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, și cu art. 20 a) din Regulament. În măsura în care prevederile ordonanței de urgență sus-menționate sunt mai restrictive decât prevederile specifice ajutorului de stat, se aplică primele.

(2) Cheltuielile eligibile sunt reprezentate de:

a) pentru submăsura 1 — costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare destinate: (i) exclusiv vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor; (ii) exclusiv accesibilă publicului; sau (iii) atât vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;

b) pentru submăsura 2 — costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, precum și costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice din surse regenerabile. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice din surse regenerabile, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;

c) pentru submăsura 3 — construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Submăsura 3 se aplică și proiectelor pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentelor aflate în flota întreprinderilor, care este și accesibilă publicului și care integrează producția la fața locului de energie regenerabilă și sisteme de stocare.

(3) Ca regulă generală, cheltuielile care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile prevăzute la alin. (2) sunt neeligibile. Costurile legate de TVA nu sunt eligibile.

(4) Ulterior încheierii contractului de finanțare, beneficiarul nu va mai putea primi finanțări din alte surse publice pentru aceleași cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancțiunea rezilierii contractului de finanțare și a returnării sumelor rambursate, inclusiv a dobânzilor calculate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În vederea calculării costurilor eligibile, toate cifrele utilizate sunt luate în considerare înainte de orice fel de deducere a impozitelor sau a altor taxe. Costurile eligibile trebuie să fie susținute prin documente justificative care trebuie să fie clare, specifice și contemporane cu faptele.

(6) Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv ajutoarele plătibile în mai multe tranșe, se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutoarelor. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

CAPITOLUL XIII Efectul stimulativ

Art. 19. — (1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ.

(2) Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă beneficiarul adresează furnizorului ajutorului de stat o solicitare scrisă în cadrul procedurii de ofertare concurențială înaintea demarării lucrărilor la proiectul de investiții.

(3) Dacă demararea lucrărilor are loc anterior îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2), întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor.

(4) Solicitarea de ajutor conține cel puțin următoarele informații:

a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;

b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia;

c) locul de desfășurare a proiectului;

d) lista costurilor proiectului;

e) tipul de ajutor (grant, împrumut, garanție, avans rambursabil, injecție de capital sau altele) și valoarea finanțării publice necesare pentru proiect;

f) valoarea finanțării publice necesare pentru proiect raportată la puterea instalată (euro/kW), (euro/MW), după caz.

CAPITOLUL XIV Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat

Art. 20. — (1) Pentru același beneficiar și pentru aceleași cheltuieli eligibile, ajutorul de stat pentru investiții acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat acordat, inclusiv de minimis.

(2) Furnizorul ajutorului de stat monitorizează ajutoarele acordate în baza prezentei scheme pentru a nu depăși intensitatea maximă admisă sau pragurile prevăzute de prezenta schemă.

(3) Pentru respectarea regulilor de cumul, beneficiarul de ajutor prezintă o declarație pe propria răspundere, din care să reiasă dacă a mai beneficiat de ajutoare de stat sau ajutoare de minimis pentru aceleași cheltuieli eligibile, el sau orice întreprindere cu care se află într-o relație de tipul celor prevăzute în anexa I la Regulament.

CAPITOLUL XV Modalitatea de derulare a schemei de ajutor de stat

Art. 21. — (1) Furnizorul ajutorului de stat stabilește condițiile de eligibilitate și de selecție în cadrul procedurii de ofertare concurențială, cu respectarea prevederilor prezentei scheme, și lansează procedura de ofertare concurențială pentru selecția proiectelor ce vor beneficia de finanțare.

(2) Procedura de implementare și derulare a schemei se va desfășura în conformitate cu prevederile din Ghidul solicitantului, aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii și publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

(3) Furnizorul ajutorului de stat va acorda ajutorul după ce va verifica, pe baza solicitării de finanțare depuse de potențialii beneficiari, îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și de selecție prevăzute în prezenta schemă.

(4) Perioada de depunere a propunerilor de proiecte pentru investițiile în infrastructurile de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, în cadrul procedurii de ofertare concurențiale, va fi anunțată pe pagina oficială de internet a furnizorului ajutorului de stat.

(5) Pentru a beneficia de prevederile prezentei scheme solicitanții vor transmite Furnizorului ajutorului de stat solicitarea de sprijin, anexele acesteia și alte documente solicitate prin Ghidul solicitantului.

(6) După efectuarea evaluării tehnico-economice a solicitării de sprijin, conform anexei, a verificării încadrării în plafonul maxim pe beneficiar stabilit prin prezenta schemă și a verificării conformității administrative și a eligibilității solicitărilor de sprijin, conform prevederilor schemei și celor stabilite prin Ghidul Solicitantului, furnizorul ordonează ofertele conforme în funcție de punctajele finale obținute și le va înscrie pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru fiecare sesiune de ofertare concurențială. Furnizorul ajutorului de stat semnează contracte de finanțare cu beneficiarii de ajutor de stat declarați câștigători în urma procedurilor de ofertare concurențială.

CAPITOLUL XVI Alte obligații

Art. 22. — (1) Operatorii infrastructurii de reîncărcare care oferă sau permit plăți pe bază de contract pentru infrastructura lor nu fac discriminări între furnizorii de servicii de mobilitate, de exemplu, prin aplicarea unor condiții de acces preferențial sau prin diferențierea prețurilor fără o justificare obiectivă.

(2) Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare corespund prețurilor pieței.

(3) Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să exploateze infrastructura de reîncărcare care beneficiază de sprijin se atribuie în condiții concurențiale, transparente și nediscriminatorii, ținându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziții publice.

(4) Furnizorul ajutorului de stat verifică respectarea condițiilor din prezentul articol.

CAPITOLUL XVII Reguli privind recuperarea/stoparea acordării ajutoarelor de stat

Art. 23. — (1) Recuperarea ajutoarelor acordate se realizează de către furnizor, prin direcțiile de specialitate, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, art. 33-38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui Consiliului Concurenței nr. 386/2020 pentru punerea în aplicare a Instrucțiunilor privind procedura de calculare a dobânzii în cazul ajutorului de stat sau de minimis care trebuie rambursat sau recuperat, precum și a normelor metodologice emise de furnizorul ajutorului.

(2) Ajutorul care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării. Procedura de calcul al dobânzii se stabilește prin instrucțiuni emise de Consiliul Concurenței.

(3) În vederea dispunerii stopării sau recuperării ajutoarelor de stat acordate, furnizorul măsurii de ajutor de stat emite decizii, acestea având caracter de titlu executoriu.

(4) Furnizorul are obligația transmiterii la Consiliul Concurenței, spre informare, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la adoptare, a deciziilor proprii prin care se dispune recuperarea ajutoarelor de stat acordate.

(5) Furnizorul are obligația transmiterii Consiliului Concurenței a unei informări, în termen de 5 zile lucrătoare de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate de instanțele naționale privind măsurile de recuperare a ajutoarelor de stat.

CAPITOLUL XVIII Reguli privind publicarea, informarea, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat

Art. 24. — (1) Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În vederea asigurării transparenței și a unui control eficient al ajutoarelor de stat, furnizorul de ajutor și administratorul schemei vor aplica prevederile art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, și vor transmite Consiliului Concurenței rapoarte anuale privind schema de ajutor de stat.

(3) Furnizorul de ajutor de stat trebuie să păstreze o evidență cu toate informațiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acesteia, pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data acordării ultimului ajutor. Această evidență trebuie să conțină informațiile necesare pentru a demonstra respectarea tuturor condițiilor impuse prin actul de acordare.

(4) Beneficiarul ajutorului de stat trebuie să păstreze, pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data acordării ultimei alocări specifice, o evidență cu toate informațiile referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei și să transmită furnizorului/administratorului acesteia sau Consiliului Concurenței, în termenele stabilite de aceștia, toate informațiile necesare pentru derularea procedurilor naționale și europene în domeniul ajutorului de stat.

(5) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația de a transmite Consiliului Concurenței toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național, în formatul și în termenele prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele și informațiile necesare pentru întocmirea inventarului ajutoarelor de stat și a rapoartelor și informărilor necesare îndeplinirii obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

(6) Beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a pune la dispoziția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în formatul și în termenul solicitate de acesta, toate informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare.

(7) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația să încarce în Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) toate informațiile prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, în termenele impuse de normele în vigoare, ce vizează în principal:

a) măsurile de ajutor, care se încarcă în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării acestora în vigoare, respectiv de la data modificării lor;

b) informațiile referitoare la actele de acordare a finanțării, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului sau a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, dacă este cazul;

c) actele de acordare a ajutoarelor, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului de acordare;

d) plățile, care se încarcă în termen de 10 zile lucrătoare de la data plății;

e) obligațiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv și rambursările efective ale respectivelor obligații, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data instituirii obligației de recuperare, respectiv de la data rambursării.

(8) În mod excepțional și pe o perioadă limitată de timp, termenele prevăzute la alin. (7) lit. b) și c) pot fi extinse până la 15 zile lucrătoare. Extinderea se acordă de Consiliul Concurenței, în baza unei solicitări formale, motivate, adresate acestuia de către furnizorul/administratorul ajutorului, și este considerată justificată doar în cazul în care numărul actelor de finanțare, al actelor de acordare a ajutoarelor sau al plăților efectuate în contul acestora din urmă este foarte mare, într-o perioadă restrânsă de timp, iar încărcarea acestora devine imposibilă din punct de vedere tehnic.

(9) Furnizorii/Administratorii au obligația de a informa, în scris, Consiliul Concurenței, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, cu privire la modificările survenite în informațiile referitoare la un utilizator al Registrului ajutoarelor de stat.

(10) Furnizorii/Administratorii au obligația de a informa autoritatea de concurență, în termen de 5 zile de la data producerii evenimentului, cu privire la faptul care a generat modificarea drepturilor de acces și de înscriere în Registrul ajutoarelor de stat, anterior acordate utilizatorului, precum și retragerea acestor drepturi.

(11) Furnizorul ajutorului de stat va încărca în sistemul SANI Fișa de informații specifică, referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa II la Regulament, în vederea transmiterii către Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei scheme.

Art. 25. — După obținerea avizului Consiliului Concurenței, textul prezentei scheme, precum și actul normativ pentru aprobarea acesteia se publică integral pe pagina oficială de internet a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la adresa www.mt.ro.

Art. 26. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația transmiterii către Consiliul Concurenței, spre informare, a ordinului privind aprobarea prezentei scheme de ajutor de stat, în termen de maximum 5 zile de la data intrării în vigoare a acestuia.

Art. 27. — Informațiile prevăzute în anexa III la Regulament privind fiecare ajutor individual care depășește echivalentul în lei a 100.000 euro vor fi comunicate de furnizorul ajutorului de stat Consiliului Concurenței pentru a fi publicate pe pagina națională de ajutor de stat — www.ajutordestat.ro

CAPITOLUL XIX Dispoziții finale

Art. 28. — Anexa face parte integrantă din prezenta schemă.

ANEXĂ la schemă F O R M U L A D E C A L C U L pentru acordarea punctajului potențialilor beneficiari în vederea clasificării cererilor de finanțare aferente Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO) Va fi utilizată doar la nivelul MTI — DGPET în evaluarea proiectelor.

Pentru submăsura 1 Criteriul 1: 95% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat — putere instalată a infrastructurii de reîncărcare Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 95 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 0 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat; x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 95 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. Cererile de finanțare considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. Criteriul 2: 5% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale se definesc pentru utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare. În cazul în care nu se va utiliza energie regenerabilă pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare nu se va acorda punctajul de 5 puncte. Pentru criteriul 2 nu se acordă punctaj intermediar. N O T Ă: Acordarea punctajului final va fi posibilă numai după închiderea sesiunii de depunere a solicitărilor în cadrul procedurii de ofertare concurențiale. În urma evaluării tuturor criteriilor de selecție, solicitarea de sprijin va primi un punctaj între 0 și maximum 100 de puncte. Pentru proiectele admise, punctajele pentru cele două criterii se însumează pentru a stabili lista finală a punctajelor obținute. Ulterior, ofertele considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. y = , * x – 95 95B A–B A–B y = , * x – 100 100B A–B A–B y = , * x – 100 100B A–B A–B Pentru submăsura 2 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare, inclusiv producția la fața locului de energie regenerabilă de energie și sistemul de stocare aferent (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 0 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat: xeste ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. În urma evaluării tuturor criteriilor de selecție, solicitarea de sprijin va primi un punctaj între 0 și maximum 100 de puncte. Cererile de finanțare considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. Pentru submăsura 3

1. Componenta de instalare a infrastructurii de reîncărcare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat — putere instalată a infrastructurii de reîncărcare Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat;

Valorile intermediare ale punctajului (euro/MW instalat) se calculează conform ecuației:

y = , * x – 100 100B A–B A–B x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut.

2. Componenta de instalare a capacităților de energie regenerabilă și sisteme de stocare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe unitate de energie regenerabilă instalată (euro/MW instalat). Valoarea ajutorului solicitat pe MW instalat de energie regenerabilă Se urmărește ca subvenția publică oferită per MW instalat să fie cea mai joasă. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/MW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/MW instalat) — 0 pct. unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe MW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe MW instalat; x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. Punctajul final al proiectului va fi determinat prin calcularea mediei punctajelor obținute pentru fiecare componentă de investiții (1 și 2), urmând ca ordonarea solicitărilor să se realizeze în ordinea descrescătoare a punctajului final obținut.

Forrás: Románia Hivatalos Közlönye, I. rész, 660. szám, 2026. augusztus 10.

Ez a cikk tájékoztató jellegű, és nem minősül jogi tanácsadásnak. Konkrét helyzetekben forduljon ügyvédhez vagy engedéllyel rendelkező adótanácsadóhoz.