En resumen
- El Ministerio de Transporte ha reescrito por completo el régimen de ayudas estatales e-MOVE RO, que financia puntos de recarga para vehículos eléctricos fuera de las autopistas. Presupuesto: 262 millones de euros, fondos no reembolsables del Fondo de Modernización.
- Se puede financiar hasta el 100% de los costes elegibles, con un máximo de 25 millones de euros por empresa. El dinero no va al primero que llega: se adjudica mediante licitaciones competitivas sucesivas, que gana quien pide menos ayuda por kilovatio instalado.
- Pueden beneficiarse microempresas, pymes y grandes empresas, incluidas las entidades públicas empresariales, pero no las sociedades de nueva creación. El número máximo de beneficiarios es 50 y el régimen se aplica hasta el 31 de diciembre de 2028.
Publicado: Boletín Oficial n.º 660 del 10 de agosto de 2026
Entra en vigor: 10 de agosto de 2026
Las empresas que quieran electrificar su flota o abrir puntos de recarga para el público disponen ya del mapa completo de un régimen de 262 millones de euros. El Ministerio de Transporte no modificó unos cuantos artículos: sustituyó todo el anexo de la orden de 2025, de modo que el texto que cuenta para cualquier futura solicitud de financiación es el publicado el lunes. La Orden n.º 755 del 6 de agosto de 2026 del ministro de Transporte e Infraestructura, en funciones, apareció en el Boletín Oficial n.º 660 del 10 de agosto de 2026 y es el segundo gran régimen de este tipo este verano, tras el régimen e-MOBILITY RO, con 299 millones de euros para los puntos situados en autopistas y carreteras nacionales. Ambos se complementan sin solaparse: e-MOVE RO se dirige explícitamente a la infraestructura situada fuera de la red gestionada por la Compañía Nacional de Administración de la Infraestructura Vial.
El régimen tiene tres submedidas, con presupuestos y licitaciones separadas. La submedida 1, con 66 millones de euros, financia la construcción, instalación, modernización o ampliación de infraestructura de recarga, ya sea para la flota propia de la empresa, accesible al público, o ambas. La submedida 2, con 92 millones, añade a la infraestructura para flotas la producción in situ de energía renovable y su almacenamiento. La submedida 3, la mayor con 104 millones, hace lo mismo para la infraestructura accesible al público.
El dinero procede del Fondo de Modernización, el mecanismo europeo alimentado por la venta de derechos de emisión, y se encuadra en el Programa clave 9 sobre eficiencia energética en el transporte. El administrador y proveedor de la ayuda es el propio Ministerio de Transporte, a través de su Dirección General de Programas Europeos de Transporte. El Consejo de la Competencia informó favorablemente la nueva versión el 5 de agosto de 2026, con el Dictamen n.º RG/12.524.
Los efectos que produce
Es posible una financiación íntegra, pero por competencia. La intensidad máxima de la ayuda es del 100% de los costes elegibles, algo inusualmente generoso. La explicación está en el mecanismo: como la adjudicación se hace mediante procedimiento de licitación competitiva con criterios publicados al menos seis semanas antes del plazo de presentación, la normativa europea permite la intensidad máxima. En la práctica, quien pide el 100% pierde frente a quien pide menos.
El criterio de desempate es el precio público por kilovatio. La puntuación se calcula a partir de la ayuda solicitada en relación con la potencia instalada, en euros por kilovatio instalado. Quien pide menos obtiene la puntuación máxima, quien pide más obtiene cero, y los valores intermedios se interpolan linealmente. En la submedida 3, donde el proyecto tiene dos componentes, la puntuación final es la media de las puntuaciones por componente. En caso de empate gana el proyecto que solicita el importe mayor.
Dos techos para una misma empresa. Una empresa no puede recibir más de 25 millones de euros en total, acumulados en todas las licitaciones del régimen, ni más del 40% del presupuesto total del régimen. La diferencia hasta el valor total del proyecto la asume el beneficiario, con recursos propios o atraídos, que no pueden ser a su vez ayuda pública.
Los puntos públicos tienen requisitos técnicos mínimos claros. Para la infraestructura accesible al público, cada emplazamiento debe contar con al menos dos puntos de 150 kW en corriente continua y al menos uno de 350 kW en corriente continua de alta potencia, cuando el análisis de oportunidad lo justifique. Los puntos deben admitir recarga inteligente, aceptar los instrumentos de pago ampliamente usados en la Unión, incluidos los pagos electrónicos con tarjeta, y ser accesibles de forma no discriminatoria las 24 horas del día, los 7 días de la semana. Las tarifas aplicadas a usuarios distintos del beneficiario deben corresponder a precios de mercado.
Dónde no se pueden instalar. La infraestructura financiada por este régimen no puede situarse en autopistas, vías rápidas o carreteras nacionales principales gestionadas por la Compañía Nacional de Administración de la Infraestructura Vial, ni a menos de 3 kilómetros por carretera de la salida de autopista o vía rápida más cercana. La excepción son los aeropuertos, donde la ubicación es elegible con independencia de esas distancias.
Obligaciones que duran cinco años tras la finalización. El beneficiario se compromete a un periodo de durabilidad de 5 años durante el cual no puede cesar la actividad, no puede enajenar los bienes financiados, no puede introducir modificaciones sustanciales que socaven el objetivo de la inversión y debe garantizar el acceso público no discriminatorio, también en tarifas y medios de pago. A ello se suma una auditoría energética anual, elaborada por personal autorizado por la Autoridad Nacional de Regulación en el ámbito de la Energía, durante todo el periodo de durabilidad.
Una regla aparte para los aeropuertos. Las submedidas 1 y 2 cubren también la compra de unidades eléctricas de alimentación en tierra para aeronaves. Por cada unidad eléctrica adquirida, el solicitante debe desguazar una con motor térmico, en el plazo de 60 días desde la puesta en servicio de la nueva.
Qué cambia respecto de la situación anterior
La orden no introduce modificaciones puntuales. El artículo I establece que el anexo de la Orden n.º 1.318/2025, publicada en el Boletín Oficial n.º 789 del 25 de agosto de 2025, se modifica y se sustituye íntegramente por el anexo de la nueva orden. Dicho de otro modo, la versión de 2025, con sus modificaciones posteriores, ya no existe como texto aplicable; solo queda el marco publicado ahora. La orden no incluye tabla comparativa, de modo que las diferencias con la versión anterior solo pueden establecerse comparando ambos textos publicados en el Boletín Oficial.
Lo que sí puede afirmarse con certeza a partir del texto nuevo es que el régimen se ha reasentado sobre un calendario más ajustado y con una cláusula de salvaguardia europea explícita. El Reglamento (UE) n.º 651/2014, la base de exención por categorías en la que se apoya la ayuda, expira el 31 de diciembre de 2026. El artículo 12 del régimen prevé que, tras esa fecha, el Ministerio de Transporte se compromete a armonizar el régimen con las nuevas normas y a pedir un nuevo informe al Consejo de la Competencia. Si no lo hace, no podrán celebrarse contratos después del 31 de diciembre de 2026 o tras expirar el periodo transitorio, lo que ocurra primero.
La segunda condición de calendario es que el régimen entra en vigor con la publicación, pero solo tras la aprobación de su financiación por el Banco Europeo de Inversiones, conforme a la Ordenanza de urgencia del Gobierno n.º 60/2022. El régimen se aplica hasta el 31 de diciembre de 2028, los proyectos deben completarse a más tardar el 30 de junio de 2030 y las ayudas pueden pagarse hasta el 31 de diciembre de 2030. El presupuesto medio anual no puede superar los 131 millones de euros.
Por último, una restricción de elegibilidad que conviene retener: las empresas de nueva creación quedan expresamente excluidas de la financiación. El régimen entiende por tales la empresa constituida en el año anterior a la solicitud y sin cuentas aprobadas del último ejercicio cerrado, la constituida en el mismo año de la solicitud, o la que no haya desarrollado actividad económica, pero sin superar tres ejercicios fiscales consecutivos antes de la presentación.
Ventajas y desventajas
Lo que aporta de bueno
- 262 millones de euros no reembolsables para una infraestructura que hoy falta justamente donde la gente pasa tiempo: en las ciudades, en los parques logísticos, en las sedes de empresa, en los aeropuertos.
- Una intensidad de hasta el 100% hace viables proyectos incluso para empresas sin capital propio para cofinanciar, siempre que sean competitivas en precio.
- El mecanismo de subasta en euros por kilovatio empuja de forma natural el coste público a la baja, en lugar de dejar el precio al criterio del evaluador.
- La obligación de acceso público no discriminatorio, ininterrumpido, con pago por tarjeta y tarifas de mercado, protege al conductor común frente a puntos que acabarían siendo de facto privados o accesibles solo mediante aplicaciones propias.
- Integrar la generación renovable y el almacenamiento en el mismo proyecto, en las submedidas 2 y 3, reduce la dependencia de la red y la huella de carbono de la recarga.
Lo que aporta de malo
- Excluir a las empresas de nueva creación deja fuera precisamente al tipo de operador especializado que suele surgir en un mercado de recarga naciente.
- Un máximo de 50 beneficiarios para 262 millones de euros concentra el dinero en un grupo reducido, y el techo del 40% del presupuesto por empresa permite una concentración aún mayor.
- El régimen pende de dos condiciones externas: la aprobación de la financiación por el Banco Europeo de Inversiones y la armonización con el nuevo reglamento europeo de exención tras el 31 de diciembre de 2026. Si la segunda se retrasa, la contratación se bloquea.
- La prohibición de instalar a menos de 3 kilómetros de las salidas de autopista es lógica para no duplicar el régimen e-MOBILITY RO, pero puede descartar buenas ubicaciones comerciales junto a los enlaces viarios.
- La auditoría energética anual durante todo el periodo de durabilidad es un coste recurrente que no figura en el presupuesto del proyecto y que el beneficiario soporta solo durante cinco años.
- La regla de desempate, que prioriza el proyecto que solicita el importe mayor, va en sentido contrario a la lógica general del régimen, que premia las peticiones menores.
Consejos prácticos
- Si prepara un proyecto: parta del análisis de oportunidad, no del presupuesto de obra. El régimen lo exige expresamente, con al menos dos escenarios técnico-económicos independientes o la justificación de que no hay alternativas, además del análisis coste-eficacia y del coste de reducir una tonelada de CO2.
- Calcule primero los euros por kilovatio instalado: es el único criterio que cuenta para la clasificación. Un proyecto caro por kilovatio pierde aunque sea técnicamente impecable.
- No inicie las obras antes de presentar la solicitud. El efecto incentivador exige que la solicitud se presente antes del comienzo de las obras. Comprar el terreno, obtener informes, los estudios técnicos y el análisis de oportunidad no cuentan como inicio, pero el primer pedido en firme de equipos sí.
- Un proyecto por emplazamiento, no varios. Puede presentar cuantos proyectos quiera en una convocatoria, pero solo uno por emplazamiento, y para cada uno necesita un documento que acredite el derecho de uso: propiedad, superficie, comodato o administración.
- Revise su indicador de solvencia. La razón entre deuda total y fondos propios debe ser positiva e inferior a 7,5 en el último ejercicio. Si no lo es, necesitará una carta de solvencia bancaria o de confort.
- Si apunta a una ubicación cerca de una autopista: mida la distancia por carretera hasta la salida más próxima. Por debajo de 3 kilómetros el emplazamiento no es elegible en este régimen, aunque puede serlo en e-MOBILITY RO.
- Presupueste la auditoría energética anual para los cinco años de durabilidad, junto al coste de explotación del punto. Es una obligación contractual, no una recomendación.
Preguntas frecuentes
¿Quién puede solicitar financiación del régimen e-MOVE RO?
¿Cuánto puede recibir un proyecto?
¿Cómo se eligen los proyectos ganadores?
¿Puedo instalar el punto de recarga en una autopista?
¿Qué requisitos técnicos debe cumplir un punto accesible al público?
¿Hasta cuándo se puede solicitar y hasta cuándo se pagan las ayudas?
¿Qué ocurre si vendo el punto de recarga tras recibir la financiación?
¿En qué se diferencia e-MOVE RO de e-MOBILITY RO?
Texto original del acto normativo
El texto que figura a continuación se reproduce en rumano, la forma oficial de publicación.
Mostrar el texto íntegroOcultar el texto íntegro
ORDIN nr. 755 din 6 august 2026 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO)
EMISOR: MINISTERIO DE TRANSPORTE E INFRAESTRUCTURA
Publicado en: BOLETÍN OFICIAL n.º 660 del 10 de agosto de 2026, páginas 4–15
O R D I N privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO) Având în vedere:
— prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare;
— Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare;
— Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare;
— Avizul Consiliului Concurenței nr. RG/12.524 din 5.08.2026;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 24.557 din 5.08.2026, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.
Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.318/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 august 2025, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat București, 6 august 2026. Nr. 755.
ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 1.318/2025)
S C H E M Ă de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO)
CAPITOLUL I Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Prezenta schemă de ajutor de stat, bazată pe procedură de ofertare concurențială, vizează sprijinirea investițiilor destinate dezvoltării sau creșterii capacității infrastructurii de reîncărcare pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților, cu scopul de a sprijini tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi.
(2) Prezenta schemă de ajutor de stat se adoptă în temeiul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu completările și modificările ulterioare1, denumit în continuare Regulament, și, în special, ale art. 36a — Ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare și art. 41 — Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficientă.
(3) Sprijinul acordat în cadrul prezentei scheme se încadrează în sprijinul prevăzut de art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, ale cărei norme sunt stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare2.
(4) Astfel, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel național și european pentru instalarea unei infrastructuri suficiente de combustibili alternativi în Uniune pentru vehiculele rutiere, precum și de reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, este nevoie de adoptarea unor măsuri punctuale în vederea asigurării unei acoperiri suficiente a infrastructurii de reîncărcare pentru a sprijini încurajarea electromobilității.
Art. 2. — (1) Prezenta schemă contribuie la implementarea Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor specifice din reglementările Uniunii Europene și naționale, ale strategiilor și documentelor de politici publice naționale și europene.
(2) Prin prezenta schemă de ajutor de stat sunt vizate investițiile pentru infrastructurile de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile.
(3) Prezenta schemă de ajutor de stat se adresează inclusiv infrastructurii de reîncărcare instalate pe drumurile din România, altele decât cele aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.
(4) Administratorul și furnizorul ajutorului de stat în temeiul prezentei scheme este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Direcția generală programe europene transport.
CAPITOLUL II Obiectivul schemei
Art. 3. — Scopul și obiectivul prezentei scheme de ajutor de stat îl reprezintă implementarea unor proiecte de investiții care sprijină dezvoltarea unei infrastructuri moderne și eficiente pentru reîncărcarea vehiculelor electrice în România, prin stimularea investițiilor în stații de reîncărcare dedicate atât flotelor întreprinderilor, cât și utilizării deschise publicului, contribuind astfel la atingerea obiectivelor naționale asumate de România în cadrul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021, și europene în conformitate cu strategia Uniunii Europene, promovată prin pachetul „Pregătiți pentru 55”, contribuind la atingerea obiectivelor de decarbonizare a sectorului transporturi.
CAPITOLUL III Necesitatea implementării schemei
Art. 4. — Implementarea prezentei scheme va contribui la realizarea următoarelor:
a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră („GES”) prin promovarea soluțiilor alternative de transport cu emisii zero;
b) atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2018, cu modificările și completările ulterioare;
c) atingerea obiectivelor din sectorul transporturilor de reducere cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și atingerea unui procent de 29% pentru ponderea energiei regenerabile până în 2030, în conformitate cu Directiva (UE) 2023/2.413 privind promovarea energiei din surse regenerabile (RED III);
d) accelerarea implementării infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice în vederea reducerii anxietății legate de autonomie și încurajarea conducătorilor auto să utilizeze 1 Regulamentul (UE) 2023/1.315 al Comisiei din 23 iunie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat și a Regulamentului (UE) 2022/2.473 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat. 2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2.606 al Comisiei din 22 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre.
vehiculele electrice, precum și creșterea utilizării energiei regenerabile în infrastructura de reîncărcare pentru a minimiza amprenta de carbon a transportului cu zero emisii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1.804 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;
e) implementarea măsurilor prevăzute în Comunicarea Comisiei
(2025) 96 privind decarbonizarea flotelor întreprinderilor;
f) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
g) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 („Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată.
CAPITOLUL IV Domeniul de aplicare
Art. 5. — (1) Prezenta schemă de ajutor de stat se adresează tuturor categoriilor de întreprinderi care au depus la furnizorul ajutorului de stat (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) solicitarea pentru acordarea unui ajutor de stat pentru realizarea, pe teritoriul României, a unei investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și pentru producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, conform cerințelor din prezenta schemă de ajutor de stat, detaliate în Ghidul solicitantului.
(2) În baza prezentei scheme nu se acordă ajutor de stat pentru activitățile realizate de întreprinderile care își desfășoară activitatea în următoarele sectoare și/sau care vizează următoarele ajutoare:
a) ajutoare destinate activităților legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
b) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;
c) ajutoare acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;
d) ajutoare acordate în sectorul producției agricole primare;
e) ajutoare acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;
f) ajutoare pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului;
g) măsuri de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special: (i) măsuri de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă; (ii) măsuri de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale; (iii) măsuri de ajutor care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.
(3) În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele excluse menționate la alin. (2), cât și în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția ca furnizorul să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta schemă.
(4) În cadrul prezentei scheme nu se acordă ajutoare întreprinderilor care se află în dificultate, astfel cum sunt definite la art. 6 lit. p).
CAPITOLUL V Definiții
Art. 6. — În sensul prezentei scheme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) procedură de ofertare concurențială — un proces de ofertare nediscriminatoriu care prevede participarea unui număr suficient de întreprinderi și în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preț de echilibru. De asemenea, bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, ceea ce creează o situație în care nu toți ofertanții pot primi ajutoare;
b) vehicul cu emisii zero:
— în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la țeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1.151 al Comisiei;
— în ceea ce privește vehiculele rutiere grele: un vehicul greu cu emisii zero, astfel cum este definit la art. 4 pct. 5 din Directiva 2009/33/CE;
— în ceea ce privește materialul rulant feroviar: materialul rulant care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;
c) vehicul înseamnă oricare dintre următoarele:
— un vehicul rutier din categoria M1, M2, N1, M3, N2, N3 sau L;
— aeronave;
— materialul rulant feroviar;
d) infrastructură de reîncărcare — o instalație fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;
e) reîncărcare inteligentă — o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în timp real, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;
f) echipamente mobile de handling la sol — echipamente mobile utilizate în activitățile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;
g) echipamente terminale mobile — echipamente mobile utilizate pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor și a unităților de încărcare intermodale, precum și pentru deplasarea mărfurilor în interiorul unei zone terminale;
h) energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă — energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Directiva (UE) 2018/2.001, precum și energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate „din spatele contorului” (instalate în comun sau ca o completare la instalația regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;
i) infrastructură de reîncărcare accesibilă publicului — punct de reîncărcare care furnizează energie electrică și care oferă utilizatorilor un acces nediscriminatoriu; accesul nediscriminatoriu poate include diverse forme de autentificare, utilizare și plată;
j) data acordării ajutorului — data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic național aplicabil, respectiv data semnării contractului de finanțare, indiferent de data la care ajutorul se plătește;
k) demararea lucrărilor — primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Obținerea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor/autorizațiilor și realizarea studiilor tehnice stabilite de standarde și normative pentru pregătirea proiectului, precum și analiza de oportunitate nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor” corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;
l) efect stimulativ — prezentarea de către potențialul beneficiar furnizorului ajutorului de stat a solicitării în cadrul procedurii de ofertare concurențială înainte de demararea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă;
m) intensitatea ajutorului — valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;
n) Regulament — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare;
o) analiză de oportunitate a proiectului de investiții — document tehnico-economic în cadrul căruia vor fi evaluate necesitatea și fezabilitatea investițiilor propuse în cadrul cererii de finanțare. Analiza va include, cel puțin, informații privind: (i) informații generale despre proiect și beneficiar, descrierea situației existente și justificarea investiției prin argumentarea oportunității acesteia; (ii) identificarea și analizarea opțiunilor tehnico-economice relevante, prezentând cel puțin două scenarii independente sau justificând propunerea unui singur scenariu atunci când constrângerile tehnice sau de mediu nu permit alternative; (iii) evaluarea impactului economic, social și de mediu, inclusiv o analiză cost-eficacitate care estimează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a implementării investiției în amplasament, economiile de resurse și costurile evitate; (iv) aspecte legate de schimbările climatice și reziliența la dezastre, subliniind contribuția proiectului la adaptarea la noile condiții climatice și la reducerea riscurilor de mediu;
p) întreprindere în dificultate — o întreprindere care se află în cel puțin una dintre situațiile următoare:
— în cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată, alta decât o întreprindere mică și mijlocie (IMM) care există de mai puțin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăți comerciale menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;
— în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, alta decât o IMM care există de mai puțin de 3 ani, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, așa cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziții, „o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății” se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;
— atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi;
— atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare;
— în cazul unei întreprinderi care nu este o IMM, atunci când, în ultimii doi ani: (i) raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; și (ii) capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0. Stabilirea mărimii unei întreprinderi se face în conformitate cu prevederile anexei I la Regulament, respectiv prin raportare inclusiv la datele eventualelor întreprinderi partenere, întreprinderi asociate sau autorități/organisme publice care le controlează, direct sau indirect, solidar sau individual, 25% sau mai mult din capitalul sau din drepturile de vot;
q) studiu de soluție — documentație tehnico-economică în care, pe baza datelor și cerințelor unui utilizator și a caracteristicilor rețelei, se stabilesc, se analizează și se propun soluții raționale, posibile tehnic și fezabile economic, pentru racordarea la rețea a instalației utilizatorului;
r) întreprindere — entitate care desfășoară o activitate economică, oricare ar fi forma sa juridică, precum și parteneriatele sau asociațiile cu personalitate juridică distinctă de cea a membrilor care desfășoară o activitate economică. Conform Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat, astfel cum este menționată la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se poate considera că mai multe entități juridice distincte formează o singură unitate economică în sensul aplicării normelor privind ajutoarele de stat. Această unitate economică este considerată în consecință a fi întreprinderea în cauză;
s) locație — locul în care se va instala infrastructura de reîncărcare pentru care beneficiarul face dovada dreptului de folosință (proprietate, superficie, comodat, administrare);
ș) Ground Power Units (GPU-uri) — unități de alimentare la sol electrice, folosite pentru a rula sistemele aeronavei aflate într-o poziție de staționare cu contact sau într-o poziție de staționare la distanță, de tip mobile sau fixe;
t) întreprindere nou-înființată — întreprindere înființată în anul anterior anului înregistrării cererii de finanțare, care nu are situații financiare aprobate corespunzător ultimului exercițiu financiar încheiat, întreprinderea înființată în anul depunerii cererii de finanțare sau întreprinderea care nu a desfășurat activitate economică, dar nu mai mult de trei ani fiscali consecutivi înainte de data depunerii cererii de finanțare.
CAPITOLUL VI Beneficiarii
Art. 7. — (1) Potențialii beneficiari pot fi microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dar și întreprinderi mari, inclusiv regii autonome/companii/societăți, legal constituite în conformitate cu legislația națională sau în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărui naționalitate o dețin și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România până la data primei plăți din ajutorul de stat acordat în cadrul schemei, ale căror proiecte pentru instalarea pe teritoriul României a infrastructurii de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sisteme de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, menționate la art. 2 alin. (2), au fost selectate drept câștigătoare în baza unei proceduri de ofertare concurențială.
(2) În cadrul prezentei scheme sunt excluse de la finanțare întreprinderile nou-înființate.
Art. 8. — Potențialii beneficiari pot depune unul sau mai multe proiecte în cadrul fiecărei proceduri concurențiale, dar nu mai mult de un proiect pe locație. Astfel, pentru fiecare locație, dovedită de către beneficiar printr-un înscris care atestă dreptul de folosință, se va elabora proiect individual (de exemplu, 3 locații, 3 proiecte/procedură concurențială).
Art. 9. — Solicitarea în cadrul procedurii de ofertare concurențială conține cel puțin următoarele informații:
a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;
b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a finalizării acestuia;
c) obiectivele proiectului și rezultatele așteptate;
d) localizarea proiectului;
e) bugetul proiectului;
f) lista costurilor proiectului (eligibile și neeligibile);
g) valoarea finanțării publice necesare pentru proiect raportată la puterea instalată (euro/kW, euro/MW) și utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare, după caz;
h) analiza de oportunitate care să conțină analiza cost- eficacitate și costul reducerii emisiilor de CO2, inclusiv fișa de soluții/studiul de soluție/avizul tehnic de racordare/avizul tehnic de racordare actualizat, după caz.
Art. 10. — (1) La momentul depunerii solicitării de sprijin, potențialii beneficiari ai prezentei scheme trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) împotriva lor să nu fi fost emise decizii de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, iar sumele integral recuperate, inclusiv dobânzile aferente, conform prevederilor legale în vigoare;
b) nu sunt în incapacitate de plată/în stare de insolvență conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
c) nu sunt în stare de faliment, lichidare, nu au afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile lor comerciale nu sunt suspendate ori nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar;
d) demonstrează capacitate tehnică și financiară pentru susținerea activităților proiectului;
e) și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat;
f) solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului nu a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni de corupție (art. 289-294 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare) și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare), infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (art. 181-185 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare), acte de terorism (art. 32-35 și art. 371 și 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare), finanțarea terorismului (art. 36 din Legea nr. 535/2004, cu modificările și completările ulterioare), spălarea banilor (art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare), traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (art. 209-217 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare ) și frauda, în sensul art. 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 27 noiembrie 1995;
g) nu sunt întreprinderi în dificultate, respectiv nu se află în situațiile prevăzute la art. 6 lit. p);
h) demonstrează capacitatea financiară pentru implementarea proiectului prin indicatorii de solvabilitate, respectiv prin raportul dintre datorii totale și capitaluri proprii care trebuie să fie pozitiv și mai mic de 7,5 în ultimul an financiar. În cazul în care beneficiarul nu îndeplinește criteriul privind indicatorul de solvabilitate, precum și pentru asigurarea contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile, acesta va fi obligat să prezinte o scrisoare privind bonitatea bancară/scrisoare de confort.
(2) Beneficiarul îndeplinește și alte condiții specificate în Ghidul solicitantului, care nu reprezintă condiții de eligibilitate.
(3) Solicitantul se angajează să respecte perioada de durabilitate a proiectului, respectiv de 5 ani de la finalizarea implementării proiectului. Pe perioada de durabilitate a proiectului, beneficiarul trebuie să respecte următoarele:
a) să nu înceteze activitatea desfășurată cu bunul pentru care a obținut finanțare;
b) să nu înstrăineze bunurile care au făcut obiectul pentru care s-a obținut finanțare;
c) să nu realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale investiției;
d) să asigure accesul publicului nediscriminatoriu la infrastructura de reîncărcare, inclusiv în ceea ce privește tarifele, metodele de autentificare și de plată și alte condiții de utilizare.
CAPITOLUL VII Condiții generale de eligibilitate a proiectelor
Art. 11. — (1) La momentul depunerii solicitării de sprijin, proiectele trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:
a) proiectul va fi implementat pe teritoriul României;
b) proiectul cuprinde acțiuni eligibile pentru care se face dovada contribuției la obiectivul urmărit, respectiv creșterea numărului de stații de reîncărcare electrică pentru vehiculele rutiere cu emisii zero și a ponderii autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi, în vederea atingerii obiectivelor din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021;
c) proiectul trebuie să vizeze una din următoarele:
— instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor;
— instalarea infrastructurii de reîncărcare accesibilă publicului;
— instalarea infrastructurii de reîncărcare atât pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, cât și accesibile publicului;
d) investițiile prevăzute la lit. c) pot integra producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile; componentele de investiții aferente producerii energiei electrice din surse regenerabile și stocării energiei electrice constituie un singur proiect integrat;
e) perioada de implementare a proiectului să se încadreze în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv între data depunerii solicitării în cadrul procedurii de ofertare concurențiale și data preconizată de finalizare, dar nu mai târziu de 30 iunie 2030, cu respectarea principiului „demararea lucrărilor” prevăzut la art. 6 lit. k);
f) proiectul trebuie să respecte principiul „efectului stimulativ” conform prevederilor art. 6 lit. l);
g) proiectul trebuie să prezinte o analiză de oportunitate care va conține minimum următoarele informații: necesitatea proiectului, metoda prin care s-a stabilit opțiunea aleasă, demonstrarea atingerii capacității minime de putere a infrastructurii de reîncărcare, determinarea optimă a costului, determinarea dimensiunii proiectului în raport cu valoarea investiției, durabilitatea acesteia. De asemenea, proiectul trebuie să asigure respectarea principiului DNSH, detaliat la nivelul Ghidului solicitantului;
h) proiectul respectă reglementările naționale și europene privind eligibilitatea cheltuielilor, promovarea egalității de șanse și politica nediscriminatorie, dezvoltarea durabilă, tehnologia informației, achizițiile publice, informare și publicitate, ajutorul de stat, precum și orice alte prevederi legale aplicabile Fondului pentru modernizare;
i) bugetul proiectului respectă indicațiile privind încadrarea în categoriile de cheltuieli eligibile finanțate prin prezenta schemă;
j) echipamentele pentru care se solicită finanțare sunt noi și de generație nouă la momentul solicitării finanțării;
k) infrastructura de reîncărcare nu trebuie să se afle pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumurile naționale principale aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. sau la o distanță de cel mult 3 km pe șosea de cea mai apropiată ieșire a unei autostrăzi sau a unui drum expres;
l) infrastructura de reîncărcare amplasată în perimetrul aeroporturilor este eligibilă indiferent de amplasarea pe rețeaua Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. sau de distanța față de cea mai apropiată ieșire a unui drum TEN-T;
m) proiectul nu a mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, cu excepția studiilor preliminare, analizei de oportunitate și detaliilor de execuție, și este condiționat de faptul ca acestea să nu fie solicitate pentru finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor;
n) durata de implementare a proiectului nu depășește data de 30 iunie 2030.
o) valoarea ajutorului de stat solicitat nu depășește 25 milioane euro pe întreprindere în cadrul tuturor sesiunilor de licitație concurențială.
(2) Sunt eligibile proiectele care vizează următoarele tipuri de investiții:
a) pentru submăsura 1 construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare destinate: (i) exclusiv vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, (ii) exclusiv accesibilă publicului sau (iii) atât vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului, inclusiv costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;
b) pentru submăsura 2: construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, precum și producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile, instalarea unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform articolului 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată;
c) pentru submăsura 3: construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sisteme de stocare a energiei produse din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare, a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Submăsura 3 se aplică și proiectelor pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, care este și accesibilă publicului, care integrează producția la fața locului de energie regenerabilă și sisteme de stocare. Capacitatea instalată aferentă producerii de energie electrică din surse regenerabile poate depăși cu cel mult 40% puterea maximă utilă nominală a infrastructurii de reîncărcare la care aceasta este conectată. În cazul sistemelor de stocare, componenta de stocare absoarbe anual cel puțin 75% din energia electrică provenită din instalația de producere a energiei din surse regenerabile conectată direct. Componentele de investiții aferente producerii energiei electrice din surse regenerabile și stocării energiei electrice constituie un singur proiect integrat;
d) submăsurile 1 și 2 prevăd inclusiv investițiile cu achiziția de unități de alimentare la sol (Ground Power Units — GPU-uri) electrice sau electrice cu baterii, folosite pentru a rula sistemele aeronavei aflate într-o poziție de staționare cu contact sau într-o poziție de staționare la distantă, de tip mobile sau fixe. Pentru fiecare GPU electric/electric cu baterii, solicitantul are obligația casării unui GPU cu motor termic, în termen de 60 de zile de la punerea în funcțiune a celui nou-achiziționat.
(3) În cazul infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, infrastructura de reîncărcare aferentă unei locații trebuie să conțină minimum 2 puncte la o putere egală cu 150 kW (DC) și cel puțin un punct de 350 kW (DC HPC), acolo unde se justifică conform analizei de oportunitate (locație unde pot reîncărca și vehiculele grele). Infrastructura trebuie să fie capabilă să suporte funcționalități de reîncărcare inteligentă. Toate punctele de reîncărcare accesibile publicului trebuie să accepte instrumente de plată care sunt utilizate pe scară largă în Uniune și, în special, plăți electronice prin terminale și dispozitive utilizate pentru serviciile de plată.
(4) Totodată, infrastructura de reîncărcare accesibilă publicului va asigura accesul permanent și nediscriminatoriu, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, inclusiv în ceea ce privește tarifele, metodele de autentificare și de plată și alte condiții de utilizare. Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare corespund prețurilor pieței.
(5) Solicitantul are obligația prezentării, anual, a unui audit energetic, întocmit de personal autorizat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei în domeniul instalațiilor electrice pe întreaga perioadă de durabilitate a proiectului.
CAPITOLUL VIII Durata
Art. 12. — (1) Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea schemei, ulterior aprobării finanțării acesteia de către Banca Europeană de Investiții, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, și se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
(2) Având în vedere că Regulamentul expiră la 31 decembrie 2026, după această dată Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se angajează să asigure că prezenta schemă este, pe toată durata sa de aplicare, în conformitate cu dispozițiile noilor reglementări de exceptare pe categorii de ajutoare, prin operarea modificărilor necesare și solicitarea reavizării schemei de către Consiliul Concurenței, inclusiv prin transmiterea fișei de informații sintetice modificate, dacă va fi necesar. Dacă prezenta schemă nu va fi armonizată cu viitorul regulament se consideră că nu vor putea fi încheiate contracte ulterior datei de 31 decembrie 2026 sau expirării perioadei de tranziție prevăzute de Regulament, în funcție de care dintre acestea intervine prima. De asemenea, dacă prezenta schemă nu este armonizată conform noului regulament în perioada de tranziție prevăzută de acesta, de la data expirării perioadei de tranziție și până la data adoptării formei armonizate nu se vor putea încheia contracte/acorda ajutoare în baza schemei.
(3) Lansarea procedurilor de ofertare concurențială și acordarea ajutoarelor de stat în cadrul prezentei scheme după 31 decembrie 2026 se vor realiza numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (2).
(4) Plata ajutoarelor de stat se poate realiza până la data de 31 decembrie 2030.
CAPITOLUL IX Bugetul schemei și numărul estimat de beneficiari
Art. 13. — (1) Bugetul alocat prezentei scheme este echivalentul în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026 al sumei de 262.000.000 euro și reprezintă sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare și va fi alocat de către furnizor în cadrul mai multor proceduri de ofertare concurențiale succesive până la epuizarea bugetului, organizate în termenul maxim de valabilitate al prezentei scheme.
(2) Bugetul prezentei scheme reflectă sumele alocate, prin Fondul pentru modernizare, Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi.
(3) Alocarea bugetară și operațiunile financiare derulate în vederea utilizării fondurilor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile cadrului legal aplicabil pentru gestionarea Fondului pentru modernizare în România.
(4) Bugetul este defalcat astfel:
a) pentru submăsura 1: 66.000.000 de euro;
b) pentru submăsura 2: 92.000.000 de euro;
c) pentru submăsura 3: 104.000.000 de euro. Astfel, defalcarea investițiilor aferente art. 36 a) din Regulament este de 212.000.000 euro și aferente art. 41 din Regulament este de 50.000.000 euro.
(5) Bugetul mediu anual al schemei nu va depăși 131.000.000 euro, în cadrul fiecărei proceduri de ofertare concurențială fiind stabilit bugetul afectat procedurii concurențiale respective.
Art. 14. — Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme bazate pe procedură de ofertare concurențială este de 50.
CAPITOLUL X Modalitatea de acordare a ajutorului de stat
Art. 15. — Măsurile de sprijin acordate beneficiarilor pentru realizarea de investiții constau în acordarea de granturi din Fondul pentru modernizare.
CAPITOLUL XI Valoarea maximă a finanțării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)
Art. 16. — (1) Valoarea ajutorului de stat solicitat nu poate depăși 25.000.000 euro (echivalentul în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026) pe întreprindere în cadrul tuturor procedurilor de ofertare concurențială.
(2) Ajutorul acordat unei întreprinderi nu trebuie să depășească 40% din bugetul total al prezentei scheme.
(3) Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat prin prezenta schemă este de 100% din cheltuielile eligibile, fiind bazată pe o procedură de ofertare concurențială care, pe lângă criteriile obiective prevăzute, îndeplinește cumulativ și următoarele condiții:
a) ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a solicitărilor în cadrul procedurilor de ofertare concurențială, pentru a permite o concurență efectivă;
b) în timpul punerii în aplicare a prezentei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți solicitanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul sesiunilor de depunere ulterioare, de exemplu, prin reducerea bugetului;
c) sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului sesiunii de depunere (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele solicitărilor sau raționalizarea);
d) pentru submăsura 1, 95% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (EUR/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi, 5% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă,
pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale se definesc pentru utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare;
e) punctajul general obținut în conformitate cu lit. d) va duce la ordonarea descrescătoare a aplicanților în cadrul prezentei scheme;
f) pentru submăsura 2, 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare, inclusiv producția la fața locului de energie regenerabilă, precum și sistemul de stocare aferent (EUR/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Investițiile în producția la fața locului de energie regenerabilă vor conține obligatoriu și investițiile aferente instalării sistemelor de stocare;
g) pentru submăsura 3, 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (EUR/kW instalat), iar pentru componenta legată de instalarea capacităților de energie regenerabilă și sisteme de stocare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe unitate de energie regenerabilă instalată (EUR/MW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi;
h) pentru submăsura 3, solicitantul va avea obligația prezentării unei defalcări distincte a costurilor eligibile și a ajutorului de stat solicitat aferent fiecărei componente de investiții. Punctajul final al proiectului va fi determinat prin calcularea mediei punctajelor obținute pentru fiecare componentă de investiții, urmând ca ordonarea solicitărilor să se realizeze în ordinea descrescătoare a punctajului final obținut;
i) în situație de egalitate de punctaj se va lua în considerare suma solicitată, astfel încât va avea prioritate proiectul cu o valoare mai mare. Proiectele vor fi finanțate până la epuizarea bugetului alocat;
j) se vor organiza proceduri concurențiale pentru fiecare submăsură în parte.
(4) Formula de calcul aferentă criteriilor de selecție este prezentată în anexa la prezenta schemă.
Art. 17. — (1) Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar. Acesta trebuie să aducă o contribuție financiară pentru diferența până la totalul costurilor eligibile fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.
(2) Cheltuielile neeligibile vor fi suportate integral de către beneficiar.
CAPITOLUL XII Cheltuielile eligibile
Art. 18. — (1) Prevederile prezentului capitol sunt în concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, și cu art. 20 a) din Regulament. În măsura în care prevederile ordonanței de urgență sus-menționate sunt mai restrictive decât prevederile specifice ajutorului de stat, se aplică primele.
(2) Cheltuielile eligibile sunt reprezentate de:
a) pentru submăsura 1 — costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare destinate: (i) exclusiv vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor; (ii) exclusiv accesibilă publicului; sau (iii) atât vehiculelor/echipamentelor din flota întreprinderilor, cât și accesibilă publicului. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;
b) pentru submăsura 2 — costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentele aflate în flota întreprinderilor, precum și costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice din surse regenerabile. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice din surse regenerabile, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente;
c) pentru submăsura 3 — construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare accesibile publicului, producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție și stocare a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, sunt incluse costurile aferente lucrărilor care rămân în proprietatea beneficiarului pentru realizarea instalației de racordare, precum și a instalației de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și adaptările terestre și costurile de instalare aferente. Submăsura 3 se aplică și proiectelor pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele/echipamentelor aflate în flota întreprinderilor, care este și accesibilă publicului și care integrează producția la fața locului de energie regenerabilă și sisteme de stocare.
(3) Ca regulă generală, cheltuielile care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile prevăzute la alin. (2) sunt neeligibile. Costurile legate de TVA nu sunt eligibile.
(4) Ulterior încheierii contractului de finanțare, beneficiarul nu va mai putea primi finanțări din alte surse publice pentru aceleași cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancțiunea rezilierii contractului de finanțare și a returnării sumelor rambursate, inclusiv a dobânzilor calculate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(5) În vederea calculării costurilor eligibile, toate cifrele utilizate sunt luate în considerare înainte de orice fel de deducere a impozitelor sau a altor taxe. Costurile eligibile trebuie să fie susținute prin documente justificative care trebuie să fie clare, specifice și contemporane cu faptele.
(6) Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv ajutoarele plătibile în mai multe tranșe, se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutoarelor. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.
CAPITOLUL XIII Efectul stimulativ
Art. 19. — (1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ.
(2) Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă beneficiarul adresează furnizorului ajutorului de stat o solicitare scrisă în cadrul procedurii de ofertare concurențială înaintea demarării lucrărilor la proiectul de investiții.
(3) Dacă demararea lucrărilor are loc anterior îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (2), întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor.
(4) Solicitarea de ajutor conține cel puțin următoarele informații:
a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;
b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia;
c) locul de desfășurare a proiectului;
d) lista costurilor proiectului;
e) tipul de ajutor (grant, împrumut, garanție, avans rambursabil, injecție de capital sau altele) și valoarea finanțării publice necesare pentru proiect;
f) valoarea finanțării publice necesare pentru proiect raportată la puterea instalată (euro/kW), (euro/MW), după caz.
CAPITOLUL XIV Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat
Art. 20. — (1) Pentru același beneficiar și pentru aceleași cheltuieli eligibile, ajutorul de stat pentru investiții acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat acordat, inclusiv de minimis.
(2) Furnizorul ajutorului de stat monitorizează ajutoarele acordate în baza prezentei scheme pentru a nu depăși intensitatea maximă admisă sau pragurile prevăzute de prezenta schemă.
(3) Pentru respectarea regulilor de cumul, beneficiarul de ajutor prezintă o declarație pe propria răspundere, din care să reiasă dacă a mai beneficiat de ajutoare de stat sau ajutoare de minimis pentru aceleași cheltuieli eligibile, el sau orice întreprindere cu care se află într-o relație de tipul celor prevăzute în anexa I la Regulament.
CAPITOLUL XV Modalitatea de derulare a schemei de ajutor de stat
Art. 21. — (1) Furnizorul ajutorului de stat stabilește condițiile de eligibilitate și de selecție în cadrul procedurii de ofertare concurențială, cu respectarea prevederilor prezentei scheme, și lansează procedura de ofertare concurențială pentru selecția proiectelor ce vor beneficia de finanțare.
(2) Procedura de implementare și derulare a schemei se va desfășura în conformitate cu prevederile din Ghidul solicitantului, aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii și publicat pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
(3) Furnizorul ajutorului de stat va acorda ajutorul după ce va verifica, pe baza solicitării de finanțare depuse de potențialii beneficiari, îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și de selecție prevăzute în prezenta schemă.
(4) Perioada de depunere a propunerilor de proiecte pentru investițiile în infrastructurile de reîncărcare care furnizează vehiculelor, echipamentelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, în cadrul procedurii de ofertare concurențiale, va fi anunțată pe pagina oficială de internet a furnizorului ajutorului de stat.
(5) Pentru a beneficia de prevederile prezentei scheme solicitanții vor transmite Furnizorului ajutorului de stat solicitarea de sprijin, anexele acesteia și alte documente solicitate prin Ghidul solicitantului.
(6) După efectuarea evaluării tehnico-economice a solicitării de sprijin, conform anexei, a verificării încadrării în plafonul maxim pe beneficiar stabilit prin prezenta schemă și a verificării conformității administrative și a eligibilității solicitărilor de sprijin, conform prevederilor schemei și celor stabilite prin Ghidul Solicitantului, furnizorul ordonează ofertele conforme în funcție de punctajele finale obținute și le va înscrie pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru fiecare sesiune de ofertare concurențială. Furnizorul ajutorului de stat semnează contracte de finanțare cu beneficiarii de ajutor de stat declarați câștigători în urma procedurilor de ofertare concurențială.
CAPITOLUL XVI Alte obligații
Art. 22. — (1) Operatorii infrastructurii de reîncărcare care oferă sau permit plăți pe bază de contract pentru infrastructura lor nu fac discriminări între furnizorii de servicii de mobilitate, de exemplu, prin aplicarea unor condiții de acces preferențial sau prin diferențierea prețurilor fără o justificare obiectivă.
(2) Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare corespund prețurilor pieței.
(3) Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să exploateze infrastructura de reîncărcare care beneficiază de sprijin se atribuie în condiții concurențiale, transparente și nediscriminatorii, ținându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziții publice.
(4) Furnizorul ajutorului de stat verifică respectarea condițiilor din prezentul articol.
CAPITOLUL XVII Reguli privind recuperarea/stoparea acordării ajutoarelor de stat
Art. 23. — (1) Recuperarea ajutoarelor acordate se realizează de către furnizor, prin direcțiile de specialitate, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, art. 33-38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui Consiliului Concurenței nr. 386/2020 pentru punerea în aplicare a Instrucțiunilor privind procedura de calculare a dobânzii în cazul ajutorului de stat sau de minimis care trebuie rambursat sau recuperat, precum și a normelor metodologice emise de furnizorul ajutorului.
(2) Ajutorul care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării. Procedura de calcul al dobânzii se stabilește prin instrucțiuni emise de Consiliul Concurenței.
(3) În vederea dispunerii stopării sau recuperării ajutoarelor de stat acordate, furnizorul măsurii de ajutor de stat emite decizii, acestea având caracter de titlu executoriu.
(4) Furnizorul are obligația transmiterii la Consiliul Concurenței, spre informare, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la adoptare, a deciziilor proprii prin care se dispune recuperarea ajutoarelor de stat acordate.
(5) Furnizorul are obligația transmiterii Consiliului Concurenței a unei informări, în termen de 5 zile lucrătoare de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate de instanțele naționale privind măsurile de recuperare a ajutoarelor de stat.
CAPITOLUL XVIII Reguli privind publicarea, informarea, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat
Art. 24. — (1) Raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În vederea asigurării transparenței și a unui control eficient al ajutoarelor de stat, furnizorul de ajutor și administratorul schemei vor aplica prevederile art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, și vor transmite Consiliului Concurenței rapoarte anuale privind schema de ajutor de stat.
(3) Furnizorul de ajutor de stat trebuie să păstreze o evidență cu toate informațiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acesteia, pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data acordării ultimului ajutor. Această evidență trebuie să conțină informațiile necesare pentru a demonstra respectarea tuturor condițiilor impuse prin actul de acordare.
(4) Beneficiarul ajutorului de stat trebuie să păstreze, pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data acordării ultimei alocări specifice, o evidență cu toate informațiile referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei și să transmită furnizorului/administratorului acesteia sau Consiliului Concurenței, în termenele stabilite de aceștia, toate informațiile necesare pentru derularea procedurilor naționale și europene în domeniul ajutorului de stat.
(5) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația de a transmite Consiliului Concurenței toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național, în formatul și în termenele prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele și informațiile necesare pentru întocmirea inventarului ajutoarelor de stat și a rapoartelor și informărilor necesare îndeplinirii obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
(6) Beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a pune la dispoziția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în formatul și în termenul solicitate de acesta, toate informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare.
(7) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația să încarce în Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) toate informațiile prevăzute la art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, în termenele impuse de normele în vigoare, ce vizează în principal:
a) măsurile de ajutor, care se încarcă în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării acestora în vigoare, respectiv de la data modificării lor;
b) informațiile referitoare la actele de acordare a finanțării, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului sau a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, dacă este cazul;
c) actele de acordare a ajutoarelor, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului de acordare;
d) plățile, care se încarcă în termen de 10 zile lucrătoare de la data plății;
e) obligațiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv și rambursările efective ale respectivelor obligații, care se încarcă în termen de 7 zile lucrătoare de la data instituirii obligației de recuperare, respectiv de la data rambursării.
(8) În mod excepțional și pe o perioadă limitată de timp, termenele prevăzute la alin. (7) lit. b) și c) pot fi extinse până la 15 zile lucrătoare. Extinderea se acordă de Consiliul Concurenței, în baza unei solicitări formale, motivate, adresate acestuia de către furnizorul/administratorul ajutorului, și este considerată justificată doar în cazul în care numărul actelor de finanțare, al actelor de acordare a ajutoarelor sau al plăților efectuate în contul acestora din urmă este foarte mare, într-o perioadă restrânsă de timp, iar încărcarea acestora devine imposibilă din punct de vedere tehnic.
(9) Furnizorii/Administratorii au obligația de a informa, în scris, Consiliul Concurenței, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, cu privire la modificările survenite în informațiile referitoare la un utilizator al Registrului ajutoarelor de stat.
(10) Furnizorii/Administratorii au obligația de a informa autoritatea de concurență, în termen de 5 zile de la data producerii evenimentului, cu privire la faptul care a generat modificarea drepturilor de acces și de înscriere în Registrul ajutoarelor de stat, anterior acordate utilizatorului, precum și retragerea acestor drepturi.
(11) Furnizorul ajutorului de stat va încărca în sistemul SANI Fișa de informații specifică, referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa II la Regulament, în vederea transmiterii către Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei scheme.
Art. 25. — După obținerea avizului Consiliului Concurenței, textul prezentei scheme, precum și actul normativ pentru aprobarea acesteia se publică integral pe pagina oficială de internet a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la adresa www.mt.ro.
Art. 26. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are obligația transmiterii către Consiliul Concurenței, spre informare, a ordinului privind aprobarea prezentei scheme de ajutor de stat, în termen de maximum 5 zile de la data intrării în vigoare a acestuia.
Art. 27. — Informațiile prevăzute în anexa III la Regulament privind fiecare ajutor individual care depășește echivalentul în lei a 100.000 euro vor fi comunicate de furnizorul ajutorului de stat Consiliului Concurenței pentru a fi publicate pe pagina națională de ajutor de stat — www.ajutordestat.ro
CAPITOLUL XIX Dispoziții finale
Art. 28. — Anexa face parte integrantă din prezenta schemă.
ANEXĂ la schemă F O R M U L A D E C A L C U L pentru acordarea punctajului potențialilor beneficiari în vederea clasificării cererilor de finanțare aferente Schemei de ajutor de stat privind promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor și comunităților (e-MOVE RO) Va fi utilizată doar la nivelul MTI — DGPET în evaluarea proiectelor.
Pentru submăsura 1 Criteriul 1: 95% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat — putere instalată a infrastructurii de reîncărcare Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 95 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 0 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat; x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 95 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. Cererile de finanțare considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. Criteriul 2: 5% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale se definesc pentru utilizarea energiei regenerabile pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare. În cazul în care nu se va utiliza energie regenerabilă pentru alimentarea totală sau parțială a infrastructurii de reîncărcare nu se va acorda punctajul de 5 puncte. Pentru criteriul 2 nu se acordă punctaj intermediar. N O T Ă: Acordarea punctajului final va fi posibilă numai după închiderea sesiunii de depunere a solicitărilor în cadrul procedurii de ofertare concurențiale. În urma evaluării tuturor criteriilor de selecție, solicitarea de sprijin va primi un punctaj între 0 și maximum 100 de puncte. Pentru proiectele admise, punctajele pentru cele două criterii se însumează pentru a stabili lista finală a punctajelor obținute. Ulterior, ofertele considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. y = , * x – 95 95B A–B A–B y = , * x – 100 100B A–B A–B y = , * x – 100 100B A–B A–B Pentru submăsura 2 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare, inclusiv producția la fața locului de energie regenerabilă de energie și sistemul de stocare aferent (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 0 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat: xeste ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. În urma evaluării tuturor criteriilor de selecție, solicitarea de sprijin va primi un punctaj între 0 și maximum 100 de puncte. Cererile de finanțare considerate conforme vor fi ordonate în funcție de punctajele obținute și vor fi înscrise pe lista pentru finanțare începând de la cele cu punctajul cel mai mare până la acoperirea bugetului alocat pentru procedura de ofertare concurențială respectivă. Pentru submăsura 3
1. Componenta de instalare a infrastructurii de reîncărcare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe fiecare punct de reîncărcare (euro/kW instalat). Cu cât valoarea ajutorului de stat solicitat este mai mică, cu atât este mai mare punctajul pe care îl va primi. Valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat — putere instalată a infrastructurii de reîncărcare Se urmărește ca subvenția publică oferită per kW instalat să fie cea mai joasă și să se evite supracompensarea. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/kW instalat) — 100 pct. Valorile intermediare ale punctajului (euro/kW instalat) se calculează conform ecuației: unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe kW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe kW instalat;
Valorile intermediare ale punctajului (euro/MW instalat) se calculează conform ecuației:
y = , * x – 100 100B A–B A–B x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar, care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut.
2. Componenta de instalare a capacităților de energie regenerabilă și sisteme de stocare 100% din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea solicitărilor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul sesiunii concurențiale aferente se definesc în termeni de ajutor de stat solicitat pe unitate de energie regenerabilă instalată (euro/MW instalat). Valoarea ajutorului solicitat pe MW instalat de energie regenerabilă Se urmărește ca subvenția publică oferită per MW instalat să fie cea mai joasă. Ajutorul de stat cel mai mic solicitat (euro/MW instalat) — 100 pct. Ajutorul de stat cel mai mare solicitat (euro/MW instalat) — 0 pct. unde: A este ajutorul de stat cel mai mic solicitat pe MW instalat; B este ajutorul de stat cel mai mare solicitat pe MW instalat; x este ajutorul solicitat de potențialul beneficiar care este între A și B; 100 reprezintă cel mai mare punctaj care poate fi obținut. Punctajul final al proiectului va fi determinat prin calcularea mediei punctajelor obținute pentru fiecare componentă de investiții (1 și 2), urmând ca ordonarea solicitărilor să se realizeze în ordinea descrescătoare a punctajului final obținut.
Este artículo tiene carácter informativo y no constituye asesoramiento jurídico. Para situaciones concretas, consulta a un abogado o asesor fiscal autorizado.
