Pe scurt
- Guvernul a declanșat exproprierea a 211 terenuri private, în total 22.075 de metri pătrați, pe o fâșie adăugată peste coridorul deja aprobat al lotului 3 din Autostrada Bacău-Pașcani. Terenurile sunt în cinci localități din județul Iași: Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu și Pașcani.
- Despăgubirile însumează 101.679,42 lei, bani din bugetul de stat, de la componenta de împrumut a Planului național de redresare și reziliență. Revine în medie 481,89 lei pe poziție, iar 91 din cele 211 poziții primesc sub 100 de lei.
- Fâșia nu schimbă traseul autostrăzii. Ea este necesară pentru mutarea rețelelor de utilități, stâlpi și conducte care nu încap în coridorul inițial, iar proprietarii au 20 de zile calendaristice de la notificare ca să se prezinte la expropriator.
Publicat: M. Of. nr. 738 din 2 septembrie 2026
Intră în vigoare: 2 septembrie 2026, data publicării
Statul român ia încă 2,2 hectare de teren privat pe ultimul lot al Autostrăzii Bacău-Pașcani, ca să aibă unde muta stâlpii și conductele care stau în calea șantierului. Hotărârea Guvernului nr. 672/2026, adoptată la 27 august 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 738 din 2 septembrie 2026, declanșează exproprierea a 211 imobile aflate în proprietate privată pe raza comunelor Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu și a municipiului Pașcani, toate în județul Iași. Este același tip de act prin care, cu o săptămână înainte, centura de vest a Timișoarei a primit o fâșie suplimentară pentru mutarea conductelor și a cablurilor: nu se modifică traseul drumului, se adaugă terenul pe care ajung rețelele date la o parte.
Actul are 39 de pagini în Monitorul Oficial, dar aproape tot ce ocupă spațiu sunt tabelele. Dispozitivul propriu-zis ține o pagină și șase articole. Anexa nr. 1 este planul de amplasament, reprodus în facsimil pe 30 de pagini. Anexa nr. 2 este lista celor 211 imobile private, cu numele proprietarilor, tarlaua, parcela, suprafața luată și suma cuvenită fiecăruia. Anexele nr. 3 și nr. 4 cuprind terenurile care sunt deja publice și care doar își schimbă administratorul.
Expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, adică CNAIR. Temeiul este art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, textul care spune că imobilele private necesare pentru relocarea utilităților, pentru drumurile tehnologice, pentru gropile de împrumut și pentru alte amenajări legate de lucrarea publică pot fi expropriate. Fără el, terenul de sub un stâlp mutat cu 30 de metri nu ar avea cum să intre în coridorul de expropriere, fiindcă pe acolo nu trece autostrada.
Suma totală este de 101.679,42 lei, potrivit totalului tipărit la finalul anexei nr. 2, sumă confirmată de cele 211 poziții însumate: 22.075 de metri pătrați și 101.679,42 lei. În art. 3 alin. (1) Guvernul scrie însă „102 mii lei”, deci rotunjește în sus cu 320,58 lei, ceea ce nu schimbă nicio sumă datorată vreunui proprietar, fiindcă sumele individuale sunt cele din anexă. Banii se alocă prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 03 „Transport rutier”, titlul 61, articolul 61.06, adică din componenta de împrumut a Planului național de redresare și reziliență. Sunt bani împrumutați, care se rambursează.
Lotul 3 merge de la Mircești la Pașcani, are 28,09 kilometri și este ultimul din cei trei ai tronsonului Bacău-Pașcani. Indicatorii tehnico-economici ai întregii lucrări au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 688/2022, la 25 mai 2022: 77,39 kilometri și 7,44 miliarde de lei cu TVA. Pe cei 28,09 kilometri ai lotului 3, cele 22.075 de metri pătrați expropriate acum înseamnă circa 786 de metri pătrați pe kilometru, o fâșie de sub un metru lățime dacă ar fi întinsă pe toată lungimea. În realitate ea nu este întinsă, ci strânsă în punctele unde o rețea trebuie deviată.
Pe același coridor al Autostrăzii A7, Guvernul a aprobat în septembrie 2026 indicatorii tehnico-economici ai drumului orbital al Buzăului, 1,09 miliarde de lei pentru 13 kilometri.
Efectele pe care le produce
Primul efect este imediat și nu depinde de nimeni. De la 2 septembrie 2026, cele 211 imobile din anexa nr. 2 fac parte din coridorul de expropriere. Procedura care urmează este scrisă în Legea nr. 255/2010 și se desfășoară pe pași cu termene fixe. CNAIR notifică proprietarii prin poștă și afișează lista la sediile primăriilor și pe propriul site, potrivit art. 8 alin. (1). De la data notificării, proprietarul are 20 de zile calendaristice ca să se prezinte la sediul expropriatorului, potrivit art. 8 alin. (2). În cel mult 5 zile lucrătoare de la expirarea acestui termen, expropriatorul emite decizia de expropriere, iar dreptul de proprietate trece la stat de drept, la data emiterii deciziei, potrivit art. 9. Prezența sau absența proprietarului nu oprește transferul.
Al doilea efect privește banii. În 30 de zile de la publicarea hotărârii, adică până la 2 octombrie 2026, expropriatorul cere Ministerului Finanțelor deschiderea creditului bugetar, potrivit art. 4 alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011. Abia după aprobarea acelei cereri începe să curgă termenul din art. 3 alin. (2) al hotărârii de față: cel mult 30 de zile pentru virarea sumelor într-un cont de trezorerie deschis pe numele CNAIR. Adunate, cele două termene pot duce peste 60 de zile de la publicare până când banii ajung acolo unde vor fi plătiți.
Al treilea efect ține de rețele. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 spune că, după publicarea hotărârii de expropriere, deținătorii de utilități din zona lucrărilor sunt notificați să înceapă în 5 zile procedurile de eliberare a amplasamentului, prin devierea sau protejarea rețelelor pe care le dețin. Publicarea de la 2 septembrie 2026 pornește deci și acest ceas, nu doar pe cel al proprietarilor de teren.
Al patrulea efect este cel din anexele nr. 3 și nr. 4, unde nu se expropriază nimic. Anexa nr. 3 conține un singur imobil, al statului: 240 de metri pătrați dintr-un teren de cale ferată de 128.242 de metri pătrați la Hălăucești, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR. Anexa nr. 4 conține 14 imobile ale primăriilor, toate cu categoria de folosință „Drum”, însumând 677 de metri pătrați. Proprietatea publică nu se expropriază, ci se transferă între deținători publici, iar pentru ea nu se plătește despăgubire. Adunând cele trei anexe, coridorul crește cu 22.992 de metri pătrați, aproape 2,3 hectare.
Al cincilea efect este de urbanism și de teren. Art. 5 din hotărâre cere ca planul de amplasament suplimentar să fie adus la cunoștința publicului prin afișare la sediile consiliilor locale implicate și pe pagina de internet a expropriatorului. Pentru un proprietar din Stolniceni-Prăjescu care nu deschide Monitorul Oficial, afișierul primăriei este primul loc unde poate afla că are un petic de pământ pe listă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Coridorul de expropriere al Autostrăzii Bacău-Pașcani nu este nou. El a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.372 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.129 din 23 noiembrie 2022, care a declanșat exproprierea pe traseul propriu-zis al autostrăzii. Ce se adaugă acum este un amplasament suplimentar, adică terenul de care e nevoie pentru lucrări conexe, în cazul de față mutarea utilităților. Traseul autostrăzii rămâne cel din proiect.
Nu este nici prima completare de acest fel pe acest tronson. La 4 mai 2026, Guvernul adoptase Hotărârea nr. 374/2026, tot pentru un amplasament suplimentar necesar relocării utilităților pe Autostrada Bacău-Pașcani, dar pe localități din județele Bacău și Neamț. Hotărârea nr. 672/2026 duce aceeași operațiune mai la nord, pe lotul 3, în județul Iași.
Diferența practică față de exproprierea inițială este de scară și de formă. În 2022 se lua o bandă continuă, lată cât autostrada. Acum se iau 211 bucăți mici, împrăștiate pe 28 de kilometri. Suprafața medie a unei poziții este de 105 metri pătrați, 133 dintre poziții sunt sub 50 de metri pătrați, iar 21 sunt sub 5 metri pătrați. Cea mai mică poziție are un metru pătrat și valorează 2,85 lei. Diferența se vede și în identificare: 151 din cele 211 poziții, adică 72%, nu au nici număr cadastral, nici număr de carte funciară, ci doar tarlaua și parcela din evidența primăriei. Pe aceste 151 de poziții stau 60.201,41 lei, adică 59% din toți banii.
S-a schimbat și cine încasează. Din cele 211 poziții, 57 aparțin chiar primăriilor, ca teren în domeniul privat al comunei sau al municipiului, cu înscriere provizorie. Ele valorează 39.842,69 lei, adică 39,2% din total. Alte 28 de poziții au la rubrica proprietarului mențiunea „Proprietar neidentificat” și cumulează 3.021,37 lei, sume care se vor consemna până când cineva își dovedește dreptul. Rămân 126 de poziții cu proprietari nominalizați, 167 de nume distincte, care își împart 58.815,36 lei.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Șantierul lotului 3 primește terenul de care are nevoie ca să mute rețelele, fără să se atingă de traseul aprobat al autostrăzii și fără o nouă rundă de indicatori tehnico-economici.
- Lista este publică, nominală și cu sumă pe fiecare poziție. Un proprietar poate verifica exact ce suprafață i se ia și cât primește, fără să depindă de ce îi spune cineva la telefon.
- Suma totală este acoperită dinainte și are sursă precisă în bugetul pe 2026, cu capitol, subcapitol, titlu și articol scrise în act, deci plata nu depinde de o rectificare bugetară ulterioară.
- Cele 28 de poziții cu proprietar neidentificat nu blochează lucrarea: banii se consemnează, iar dreptul se poate dovedi și mai târziu, potrivit notei de subsol din anexa nr. 2.
- Terenurile publice, cele 240 de metri pătrați ai statului și cei 677 ai primăriilor, se rezolvă prin transfer, fără plată și fără procedură de expropriere.
Ce rămâne o problemă
- Sumele individuale sunt derizorii pentru majoritatea celor vizați. 91 din 211 poziții primesc sub 100 de lei, 58 primesc sub 50 de lei, iar 14 primesc sub 10 lei. Minimul este 2,85 lei.
- Procedura costă mai mult decât despăgubirea. Un proprietar trebuie să se deplaseze la sediul expropriatorului în 20 de zile, cu actele de proprietate, pentru sume care uneori nu acoperă biletul de autobuz.
- Coproprietatea multiplică efortul. 32 de poziții au mai mulți titulari, iar poziția 56 din Mogoșești-Siret are zece, pentru 185,06 lei în total, adică 18,51 lei de persoană.
- Prețul unitar cel mai des întâlnit, 2,85 lei pe metru pătrat la 125 din 211 poziții, înseamnă 28.500 de lei pe hectar de teren arabil. Cine îl consideră mic are ca variantă doar procesul.
- Actul nu spune nicăieri ce hotărâre a aprobat coridorul inițial pe care se grefează acest amplasament suplimentar, deci cititorul nu poate reconstitui singur întregul.
- Termenele nu sunt simetrice. Proprietarul are 20 de zile calendaristice; administrația are până la 30 de zile ca să ceară deschiderea creditului și încă până la 30 ca să vireze banii.
Sfaturi utile
- Verificați afișierul primăriei și site-ul CNAIR, nu doar poșta. Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 cere ca lista să fie transmisă prin poștă către proprietari, dar și afișată la sediul consiliului local și pe pagina de internet a expropriatorului. Dacă notificarea se rătăcește, afișajul rămâne.
- Notați data la care primiți notificarea. De la ea curg 20 de zile calendaristice, nu lucrătoare, în care trebuie să vă prezentați la sediul expropriatorului pentru stabilirea despăgubirii, potrivit art. 8 alin. (2).
- Mergeți cu actele de proprietate în original și în copie: titlu de proprietate, contract, certificat de moștenitor, extras de carte funciară dacă aveți. Pe 151 din cele 211 poziții nu există număr cadastral în anexă, deci sarcina de a dovedi cine sunteți cade în mare parte pe dumneavoastră.
- Dacă terenul are mai mulți coproprietari sau moștenitori, puneți-vă de acord dinainte și, dacă se poate, dați împuternicire unei singure persoane. Zece drumuri separate pentru 185 de lei nu au sens pentru nimeni.
- Depuneți cererea de plată în cele 10 zile de la afișarea listei de imobile, potrivit art. 19 din Legea nr. 255/2010. Comisia de verificare are apoi 15 zile pentru documentație, iar dacă actele sunt incomplete primiți încă 15 zile ca să le completați.
- Nu vă bazați pe faptul că nu semnați. Transferul dreptului de proprietate operează de drept la data emiterii deciziei de expropriere, potrivit art. 9, indiferent dacă v-ați prezentat sau nu. Ce pierdeți absentând este întârzierea plății, nu terenul.
- Dacă suma vi se pare mică, o puteți contesta în instanță. Art. 22 din Legea nr. 255/2010 vă dă dreptul să vă adresați instanței în termenul general de prescripție, care curge de la comunicarea hotărârii de stabilire a despăgubirii, iar art. 23 scutește de taxă judiciară de timbru cererile care privesc cuantumul. Nu puteți însă contesta transferul proprietății către stat.
- Socotiți dinainte dacă procesul merită. Stabilirea unei despăgubiri mai mari cere de regulă o expertiză de evaluare, al cărei cost îl avansați. La o poziție de câteva zeci de lei, cheltuiala depășește miza; la pozițiile de mii de lei din Pașcani, calculul poate arăta altfel.
- Dacă apăreți la rubrica „Proprietar neidentificat”, suma nu se pierde. Se consemnează, iar dumneavoastră o puteți cere după ce dovediți dreptul cu acte, în condițiile legii.
Întrebări frecvente
Cum aflu dacă terenul meu este pe listă?
În cât timp trebuie să mă prezint?
Pot să refuz exproprierea?
Când primesc banii?
Nu sunt de acord cu suma. Ce fac?
De ce sunt sumele atât de mici?
Ce înseamnă amplasament suplimentar pentru relocarea utilităților?
Se schimbă traseul autostrăzii?
De ce apar primăriile pe lista de expropriați?
Ce se întâmplă cu pozițiile la care proprietarul nu este identificat?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa nr. 2, poziția 201: parcela este identificată prin „53,46666667”. Poziția aparține municipiului Pașcani, domeniu privat cu înscriere provizorie, tarlaua 22, suprafață totală 1.514 de metri pătrați, din care se expropriază 6 metri pătrați pentru 40,72 lei. În coloana „Parcela” nu apare un identificator cadastral, ci un număr zecimal cu opt zecimale, vecin în tabel cu parcelele 802/16/1 și 802/36/1/1. Același număr apare și în ediția tipărită, la pagina 42 a Monitorului Oficial nr. 738, deci nu este o pierdere la extragerea din PDF. Poziția nu are nici număr cadastral, nici număr de carte funciară, așa că, din anexă, imobilul nu poate fi localizat. Consecința nu este bugetară, ci de identificare: art. 9 din Legea nr. 255/2010 transferă dreptul de proprietate asupra imobilelor din listă, iar art. 4 din hotărâre pune în sarcina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, răspunderea pentru realitatea datelor înscrise. Un imobil care nu poate fi identificat din listă va bloca înscrierea coridorului în cartea funciară pe acea poziție.
Analiza redacției
Ca act normativ, hotărârea este curată. Totalurile se închid la ultimul ban, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna la anexele de expropriere: cele 211 poziții adunate dau exact 22.075 de metri pătrați și 101.679,42 lei, adică valorile tipărite pe rândul de total. Temeiul este corect ales, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 fiind chiar textul care permite exproprierea terenurilor necesare relocării utilităților. Sursa de finanțare este scrisă până la nivel de articol bugetar. Nu e puțin lucru pentru un act de 39 de pagini din care 37 sunt tabele și planuri.
Interesantă nu e suma, ci felul în care se împarte. Din cei 101.679,42 lei, 39.842,69 lei, adică 39,2%, se întorc la primăriile care încasează pentru propriul domeniu privat. Alți 3.021,37 lei se duc către 28 de poziții fără proprietar identificat, deci ajung în consemnare, nu la un om. Rămân 58.815,36 lei, mai puțin de 58% din alocare, care se împart efectiv între 126 de poziții și 167 de nume. Adică bugetul de stat plătește, dintr-un împrumut al Planului național de redresare și reziliență, aproape 40% dintr-o despăgubire către bugetele locale, cu tot costul administrativ al unei proceduri de expropriere pe fiecare din cele 57 de poziții.
Cifra care spune cel mai mult despre acest act nu apare în el. Cele 211 poziții însumează 101.679,42 lei, adică 0,0014% din cele 7,44 miliarde de lei cu TVA aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 688/2022 pentru întreaga lucrare Bacău-Pașcani. Pentru această fracțiune, statul pornește o procedură completă de expropriere pentru fiecare poziție: notificare prin poștă, prezentare la sediu, comisie de verificare a dreptului de proprietate, decizie de expropriere, hotărâre de stabilire a despăgubirii, plată. La 14 poziții, despăgubirea este sub 10 lei. Costul administrativ al unui singur plic recomandat cu confirmare de primire se apropie de despăgubirea integrală pe care o transportă.
A doua asimetrie e de calendar și se vede doar punând două texte cap la cap. Proprietarul are 20 de zile calendaristice de la notificare ca să se prezinte, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, iar dacă nu o face, decizia de expropriere se emite oricum în 5 zile lucrătoare, iar terenul trece la stat. De partea cealaltă, art. 4 alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 dă expropriatorului 30 de zile de la publicare doar ca să ceară deschiderea creditului bugetar, iar art. 3 alin. (2) din hotărârea de față mai adaugă până la 30 de zile pentru virarea banilor către CNAIR. Sunt până la 60 de zile pentru administrație ca să mute banii dintr-un cont în altul, față de 20 de zile pentru un om care trebuie să găsească titlul de proprietate al bunicului și să ajungă la Iași. Peste ele se așază cele 90 de zile din art. 21 pentru plata efectivă.
Aceeași procedură funcționează și departe de autostrăzi: pentru conservarea Lacului Roșu, statul expropriază 3.214 metri pătrați de pădure la Gheorgheni, cu 48.357,96 lei despăgubire.
Ce ar trebui schimbat
- Plata directă, fără prezentare la sediu, sub un prag de valoare. La cele 91 de poziții sub 100 de lei, deplasarea proprietarului costă mai mult decât despăgubirea. Un prag legal, de exemplu 500 de lei, sub care despăgubirea să se plătească pe baza actelor trimise electronic sau prin poștă, ar goli sălile de așteptare ale expropriatorului fără să scadă nimănui dreptul.
- Trimiterea la hotărârea care a aprobat coridorul inițial, scrisă în preambul. Actul spune că fâșia face parte din coridorul de expropriere al lotului 3, dar nu spune care hotărâre a aprobat acel coridor. Este Hotărârea Guvernului nr. 1.372/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.129 din 23 noiembrie 2022. O singură trimitere în preambul ar scuti orice cititor, inclusiv notarul și judecătorul, de o căutare.
- Număr cadastral obligatoriu pentru pozițiile din domeniul privat al primăriilor. 151 din cele 211 poziții nu au nici număr cadastral, nici carte funciară, iar 57 dintre ele aparțin chiar unităților administrativ-teritoriale. Când proprietarul care trebuie identificat este însuși emitentul evidenței, lipsa identificării cadastrale nu are scuză și produce exact tipul de poziție ilizibilă semnalat la erată.
- Comasarea pozițiilor aceluiași proprietar pe același imobil. Anexa listează separat fiecare fâșie, așa că același teren apare de două ori la câțiva rânduri distanță: parcelele 159/1/14 până la 159/1/24 din Stolniceni-Prăjescu figurează fiecare de câte două ori, cu sume diferite. Un rând pe imobil, cu suprafața și suma cumulate, ar reduce lista, ar simplifica notificarea și ar elimina impresia de dublă înregistrare.
- Publicarea unei liste de utilități care trebuie mutate, odată cu amplasamentul. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 obligă deținătorii de rețele să înceapă în 5 zile de la publicare procedurile de eliberare a amplasamentului, dar hotărârea nu spune care sunt acele rețele și cine le deține. Fără lista lor, termenul de 5 zile nu poate fi verificat de nimeni din afară.
- Un motiv scris pentru fiecare completare de coridor. Aceasta este a doua completare pe Bacău-Pașcani în patru luni, după Hotărârea nr. 374/2026 din 4 mai 2026. Nota de fundamentare rămâne în afara Monitorului Oficial, deci actul publicat nu explică de ce terenul nu a fost identificat în 2022. O frază în preambul, cu cauza reală, ar arăta dacă e vorba de o schimbare de proiect sau de o omisiune de proiectare.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 738 din 2 septembrie 2026 48 de pagini PDF, 4,6 MB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.