Pe scurt

  • Se schimbă o singură literă. Autoritatea de Supraveghere Financiară a rescris litera c) a articolului 3 din regulamentul care spune cât trebuie să pună din buzunar un client obișnuit când pariază pe evoluția unui preț prin contracte pentru diferență.
  • Petrolul, gazele, grâul sau argintul intră acum expres în pragul de 10%. Până pe 15 septembrie 2026, textul românesc vorbea doar despre indici de mărfuri, nu și despre mărfuri, iar o marfă luată ca atare cădea în categoria rest, unde clientul trebuie să acopere 20% din poziție.
  • Indicii de mărfuri fac drumul invers. Ei ies din litera c) și rămân, după litera legii, în aceeași categorie rest, cu cerință de 20%. Regulamentul nr. 8/2026 se aplică din 16 septembrie 2026, fără perioadă de tranziție pentru pozițiile deja deschise.
Act: Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 8/2026 pentru modificarea lit. c) a art. 3 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 11/2018
Publicat: M. Of. nr. 787 din 16 septembrie 2026
Intră în vigoare: 16 septembrie 2026, chiar în ziua publicării, potrivit art. II din regulament

Autoritatea de Supraveghere Financiară a schimbat o singură literă dintr-un regulament vechi de opt ani, iar efectul cade direct în contul clienților care tranzacționează pe prețul petrolului, al gazelor sau al cerealelor. Regulamentul nr. 8/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 787 din 16 septembrie 2026, rescrie litera c) a articolului 3 din Regulamentul ASF nr. 11/2018 și se aplică din chiar ziua publicării. Este a doua reglementare dată de ASF în septembrie 2026 în zona investițiilor, după cea prin care brokerii au primit dreptul să țină în custodie investițiile făcute prin platformele de crowdfunding.

Contractul pentru diferență, cunoscut după inițialele englezești CFD, este o înțelegere între client și intermediar prin care cei doi își plătesc reciproc diferența dintre prețul unui activ la deschiderea poziției și prețul lui la închidere. Clientul nu cumpără niciun baril de petrol și niciun gram de argint, ci doar expunerea la variația prețului. Pentru că nu plătește valoarea întreagă a poziției, ci doar o parte, el poate mișca sume mult mai mari decât are în cont. Partea pe care o depune se numește marjă inițială, iar raportul dintre expunere și bani proprii se numește efect de levier.

Articolul 3 din Regulamentul ASF nr. 11/2018 fixează acest raport pe cinci trepte, în funcție de ce stă în spatele contractului: 30:1, adică 3,33% bani proprii, la perechile dintre dolar, euro, yen, liră, dolar canadian și franc elvețian; 20:1, adică 5%, la zece indici bursieri mari, la perechile valutare cu monede mai mici și la aur; 10:1, adică 10%, la litera c); 2:1, adică 50%, la criptomonede; și 5:1, adică 20%, la acțiuni și la orice alt activ care nu apare în articol.

Până la modificare, litera c) suna astfel: pragul de 10% se aplică atunci când indicele de marfă sau al titlurilor de capital al activului-suport este un indice de marfă sau orice indice al titlurilor de capital, alții decât cei de la litera b). Textul cerea, așadar, un indice. O marfă luată ca atare, petrol, gaz natural, argint, cupru, grâu sau porumb, nu apărea nicăieri în articol, cu excepția aurului, care are treapta lui la litera b). Consecința era că mărfurile ajungeau la coșul de rest de la litera e), unde cerința este de 20%.

Noua literă c) mută lucrurile: pragul de 10% se aplică atunci când activul-suport de tip marfă sau de tip indice de titluri de capital este o marfă sau orice indice al titlurilor de capital, alții decât cei de la litera b). Cuvântul marfă intră, sintagma indice de marfă dispare.

Efectele pe care le produce

Pentru un client care deschide o poziție pe prețul petrolului, calculul se schimbă la jumătate. Cu 1.000 de lei în cont, sub cerința de 20% putea susține o expunere de 5.000 de lei. Sub cerința de 10% poate susține 10.000 de lei. Aceiași bani proprii, dublul expunerii și, în oglindă, dublul pierderii la aceeași mișcare de preț a activului.

În sens invers, contractele care au drept reper un indice de mărfuri, nu o marfă anume, ies din litera c). Ele nu se regăsesc nici la litera b), care enumeră nominal zece indici de acțiuni, aurul și perechile valutare, deci rămân la litera e), unde clientul trebuie să acopere 20% din poziție. Pentru cine tranzacționa astfel de indici, suma blocată în cont se dublează.

Restul regulilor din Regulamentul ASF nr. 11/2018 rămân neatinse. Intermediarul este în continuare obligat să închidă pozițiile clientului atunci când banii din cont plus profiturile nerealizate scad sub jumătate din marja cerută, să garanteze că datoria clientului nu poate depăși banii din contul de tranzacționare și să afișeze un avertisment de risc pe orice material publicitar. Avertismentul standard din anexele nr. 3 și nr. 4 ale regulamentului conține o cifră pe care merită să o rețină oricine se apropie de acest produs: între 74% și 89% din conturile investitorilor de retail pierd bani când tranzacționează contracte pentru diferență.

Cine nu respectă regulamentul răspunde potrivit titlului X din Legea nr. 126/2018, capitolul de sancțiuni al legii pieței de capital. Regula se aplică oricui vinde sau distribuie astfel de contracte în România către clienți de retail, indiferent dacă este o societate de servicii de investiții financiare autorizată aici sau o firmă de investiții din alt stat membru care operează pe piața românească.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Diferența dintre cele două variante ale literei c) încape într-o comparație de câteva cuvinte. Vechiul text cerea ca activul-suport să fie un indice de marfă sau un indice de acțiuni. Noul text cere ca activul-suport să fie o marfă sau un indice de acțiuni. Practic, mărfurile propriu-zise intră sub prag, iar indicii de mărfuri ies.

Formularea veche nu era o invenție a ASF. Ea reproduce cuvânt cu cuvânt litera (c) din anexa I la Decizia (UE) 2018/796 a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, în varianta românească publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 136 din 1 iunie 2018. Varianta engleză a aceleiași anexe, singura pe care o urmează acum ASF, spune altceva: 10% atunci când activul-suport de tip marfă sau de tip indice de acțiuni este o marfă sau orice indice de acțiuni, altele decât cele de la litera (b). Româna din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a transformat marfa în indice de marfă, iar Regulamentul ASF nr. 11/2018 a preluat traducerea ca atare în octombrie 2018.

Regulamentul ASF nr. 11/2018 fusese modificat o singură dată până acum, prin Regulamentul ASF nr. 24/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.143 din 26 noiembrie 2020. Acela a rescris articolul 2 alineatul (2), definiția închiderii în marja de protecție, și a venit după ce Legea nr. 158/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 673 din 29 iulie 2020, abrogase definiția din articolul 104 alineatul (6) litera e) al Legii nr. 126/2018. Articolul 3, cel cu treptele de levier, nu fusese atins niciodată până la Regulamentul nr. 8/2026.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Textul românesc spune acum același lucru cu măsura europeană pe care o aplică, iar un client care vrea să verifice singur nu mai găsește două răspunsuri diferite la aceeași întrebare.
  • Dispare zona gri în care o marfă obișnuită nu apărea nicăieri în articolul 3 și trebuia dedusă din coșul de rest de la litera e).
  • Intermediarii care lucrează și în alte state membre nu mai au nevoie de o regulă separată pentru clienții din România la contractele pe mărfuri.
  • Reglementarea nu atinge protecțiile care contează cel mai mult pentru client: închiderea automată în marjă, interdicția de a rămâne dator peste banii din cont și avertismentul obligatoriu de risc.
  • Modificarea e scurtă și se citește dintr-o singură lectură, spre deosebire de rescrierile ample care obligă la reconstruirea unui articol întreg.

Ce rămâne o problemă

  • Cerința de bani proprii scade de la 20% la 10% la contractele pe mărfuri, ceea ce dublează expunerea pe care o poate susține un client de retail cu aceeași sumă și, implicit, pierderea posibilă.
  • Indicii de mărfuri ies din litera c) fără ca regulamentul să spună unde ajung, iar răspunsul se obține doar citind litera e) până la capăt.
  • Nu există nicio dispoziție tranzitorie pentru pozițiile deschise înainte de 16 septembrie 2026, deși regula intră în vigoare în aceeași zi în care apare.
  • Regulamentul nu explică nicăieri de ce se schimbă textul acum, după aproape opt ani, iar cititorul trebuie să compare singur cele două variante ca să înțeleagă miza.
  • Regulamentul ASF nr. 11/2018 ajunge la a doua modificare fără să fie republicat în formă consolidată, deci cine vrea textul complet trebuie să pună cap la cap trei acte.

Sfaturi utile

  1. Cereți intermediarului, în scris, lista cu cerința de marjă pe fiecare tip de activ, valabilă după 16 septembrie 2026. Pe contractele pe mărfuri ar trebui să scrie 10%, iar pe indicii de mărfuri, 20%.
  2. Dacă aveți poziții deschise pe un indice de mărfuri, verificați înainte de următoarea sesiune dacă platforma a recalculat marja necesară. O cerință urcată de la 10% la 20% poate declanșa închiderea automată a poziției.
  3. Nu confundați pragul mai mic cu un risc mai mic. O cerință de 10% înseamnă că o mișcare de preț de 10% în sens invers vă poate consuma toată suma depusă pentru acea poziție.
  4. Citiți procentul din avertismentul de risc afișat de intermediarul dumneavoastră. El este calculat trimestrial, pe ultimele 12 luni, și arată câte conturi de retail au pierdut bani la acel furnizor, nu în general.
  5. Verificați în registrul ASF dacă societatea cu care lucrați are dreptul să distribuie astfel de contracte în România. Regulile de marjă îi obligă doar pe cei care intră sub supravegherea autorității.
  6. Dacă intermediarul vă cere sub 10% marjă la un contract pe o marfă, semnalați situația la ASF. Nerespectarea regulamentului se sancționează potrivit titlului X din Legea nr. 126/2018.

Întrebări frecvente

Ce este, în cuvinte simple, un contract pentru diferență?
Este o înțelegere între dumneavoastră și un intermediar prin care vă plătiți reciproc diferența de preț a unui activ între momentul deschiderii și cel al închiderii poziției. Nu cumpărați activul, ci doar vă expuneți la variația prețului lui.
Ce înseamnă marjă inițială de 10%?
Înseamnă că, pentru o poziție de 10.000 de lei, trebuie să aveți în cont cel puțin 1.000 de lei proprii. Restul expunerii este susținut prin efectul de levier, care în acest caz este de 10:1.
De la ce dată se aplică noua regulă?
De la 16 septembrie 2026, data publicării regulamentului în Monitorul Oficial. Articolul II prevede expres intrarea în vigoare la data publicării, iar la regulamentele autorităților de reglementare nu se aplică termenul de trei zile rezervat legilor și ordonanțelor.
Ce active sunt considerate mărfuri în acest context?
Regulamentul nu le enumeră. În practica piețelor intră aici petrolul, gazul natural, metalele industriale și prețioase, altele decât aurul, și produsele agricole. Aurul are propria treaptă, la litera b), cu cerință de 5%.
De ce aurul rămâne la 5% și nu trece la 10%?
Pentru că litera b) îl menționează separat, iar noua literă c) exclude expres tot ce este deja prevăzut la litera b). Aurul a fost tratat, de la început, ca activ mai puțin volatil decât celelalte mărfuri.
Ce se întâmplă cu pozițiile deschise înainte de 16 septembrie 2026?
Regulamentul nu prevede nimic despre ele. Modul în care intermediarul recalculează marja pe pozițiile existente ține de contractul pe care l-ați semnat și de politica lui internă, motiv pentru care merită verificat direct cu el.
Regula se aplică și firmelor din alte state care îmi oferă astfel de contracte?
Da, dacă marketingul, vânzarea sau distribuirea se fac în România către clienți de retail. Articolul 104 din Legea nr. 126/2018 se raportează la locul unde se face distribuirea, nu la statul în care este autorizată firma.
Ce pot pierde, în cel mai rău caz, la un astfel de contract?
Cel mult banii aflați în contul de tranzacționare. Legea impune protecția balanței negative, adică intermediarul nu vă poate cere sume peste ce ați depus. Asta nu înseamnă că pierderea integrală a depunerii este exclusă, dimpotrivă.
Unde pot citi textul complet al regulilor de marjă?
În articolul 3 din Regulamentul ASF nr. 11/2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 856 din 9 octombrie 2018, citit împreună cu Regulamentul ASF nr. 24/2020 și cu Regulamentul ASF nr. 8/2026, care modifică litera c).

Analiza redacției

Actul nu are erori proprii. Are, în schimb, o poveste care nu se vede citindu-l de la cap la coadă: repară o abatere care a stat în vigoare 2.899 de zile, adică aproape opt ani, și care nu a pornit de la ASF. Litera c) din 2018 este copia fidelă a literei (c) din anexa I la Decizia ESMA (UE) 2018/796, în versiunea românească din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 136 din 1 iunie 2018, iar acea versiune spune indice de marfă acolo unde originalul englezesc spune marfă. Aceeași traducere românească a deciziei conține, la articolul 1, formula prezenta directivă într-un act care este decizie, semn că textul nu a trecut printr-o relectură atentă. România a preluat eroarea într-un regulament național, iar regulamentul a produs efecte până în septembrie 2026.

A doua observație ține de combinarea a două litere ale aceluiași articol. Regulamentul nr. 8/2026 scoate sintagma indice de marfă din litera c), dar nu o mută nicăieri. Cum litera b) enumeră nominal doar zece indici de acțiuni, perechile valutare și aurul, un contract care are drept reper un indice de mărfuri cade la litera e) punctul (ii), unde cerința este de 20%. Un act care, pe mărfuri, înjumătățește cerința de bani proprii o dublează, în aceeași frază, pe indicii de mărfuri. Regulamentul nu spune asta nicăieri, iar cititorul o află doar dacă parcurge articolul 3 până la ultima literă.

A treia observație privește ritmul. Consiliul ASF a deliberat pe 26 august 2026, regulamentul a fost semnat pe 10 septembrie și publicat pe 16 septembrie, deci 21 de zile de la decizie la Monitorul Oficial. Destinatarilor nu li se dă însă niciun interval: regula se aplică din ziua publicării, într-o piață în care pozițiile se recalculează în timp real, iar recalcularea marjei poate închide automat o poziție. Administrația și-a luat trei săptămâni pentru propriul parcurs intern și le-a lăsat intermediarilor zero zile pentru ajustarea sistemelor.

Ce ar trebui schimbat

  • O notă publică de fundamentare, odată cu regulamentul. Un paragraf care să spună că modificarea aliniază textul la varianta engleză a deciziei ESMA ar scuti fiecare intermediar de o comparație pe cont propriu între trei documente.
  • O dispoziție tranzitorie pentru pozițiile deschise. Un termen scurt, de câteva zile lucrătoare, în care noile cerințe se aplică doar pozițiilor noi ar elimina riscul ca schimbarea de prag la indicii de mărfuri să declanșeze închideri automate în ziua publicării.
  • Sesizarea ESMA pentru îndreptarea versiunii românești a Deciziei (UE) 2018/796. Atât timp cât anexa I în limba română rămâne neschimbată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, orice cititor care pornește de la sursa europeană ajunge la regula greșită, iar eroarea se poate reproduce în alt act național.
  • Republicarea Regulamentului ASF nr. 11/2018 în formă consolidată. După două modificări, textul complet nu există într-un singur loc oficial, deși e vorba de reguli adresate direct clienților de retail, nu doar juriștilor.
  • Corectarea acordului din litera c). Formularea o marfă sau orice indice al titlurilor de capital, alții decât cei prevăzuți la lit. b) folosește masculinul plural pentru două substantive de genuri diferite. Nu schimbă soluția juridică, dar o frază care se citește de două ori nu își are locul într-o normă care stabilește cât poate risca un om cu banii lui.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 787 din 16 septembrie 2026 16 pagini PDF, 171 KB actul începe la pagina 15

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 8 din 10 septembrie 2026 pentru modificarea lit. c) a art. 3 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 11/2018 privind aplicarea unor prevederi ale art. 104 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare

EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 16 septembrie 2026

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

R E G U L A M E N T pentru modificarea lit. c) a art. 3 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 11/2018 privind aplicarea unor prevederi ale art. 104 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) și d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2) și ale art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 104 și ale art. 280 alin. (1) din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare,

potrivit deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din data de 26 august 2026,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezentul regulament.

Art. I. — La articolul 3 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 11/2018 privind aplicarea unor prevederi ale art. 104 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 9 octombrie 2018, cu modificările ulterioare, litera c) se modifică după cum urmează:

„c) 10:1, reprezentând echivalentul unei marje inițiale pentru protecție de 10% din valoarea noțională a CFD-ului în situația în care activul-suport de tip marfă sau de tip indice de titluri de capital este o marfă sau orice indice al titlurilor de capital, alții decât cei prevăzuți la lit. b);”.

Art. II. — Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

p. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară,

Gabriel Ioan Avrămescu

București, 10 septembrie 2026.

Nr. 8.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 16 septembrie 2026, pagina 15.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.