Pe scurt
- Curtea Constituțională a examinat întreaga ordonanță a taxelor judiciare de timbru, nu doar un articol, și a respins ca neîntemeiată contestația unui justițiabil obligat să plătească 50 de lei pentru un recurs.
- Argumentul central rămâne același din 2009 încoace: accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate, iar justiția este un serviciu public ale cărui costuri nu pot fi lăsate integral pe seama bugetului de stat.
- Cine nu poate plăti are două căi: scutirile și eșalonările din ordonanță și ajutorul public judiciar, prevăzut de legea specială.
Publicat: M. Of. nr. 591 din 20 iulie 2026
Pronunțată: 20 ianuarie 2026
O taxă de 50 de lei pentru un recurs la Înalta Curte a ajuns temeiul unei contestații care punea sub semnul întrebării toată legislația taxelor judiciare de timbru. Curtea Constituțională a respins-o. Decizia nr. 36 din 20 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 591 din 20 iulie 2026, constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este constituțională în raport cu criticile formulate. Este a doua decizie pe același subiect publicată în aceeași ediție, alături de cea privind taxa de 100 de lei pentru fiecare judecător recuzat.
Excepția a fost ridicată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, într-o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei. Autorul susținea că obligația de a plăti o taxă pentru soluționarea cererilor de chemare în judecată îi îngrădește accesul liber la justiție și încalcă articolele 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Spre deosebire de alte dosare, aici obiectul excepției nu a fost un articol anume, ci ordonanța în ansamblul ei, cu modificările și completările ulterioare.
Efectele pe care le produce
Primul efect este confirmarea în bloc. Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale în raport cu criticile formulate, deci întreaga arhitectură a taxelor judiciare de timbru rămâne în picioare.
Al doilea efect este reafirmarea principiului. Prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite, iar accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice taxele în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor.
Al treilea efect privește egalitatea. Atât obligația de plată a taxelor, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice și tuturor litigiilor de aceeași natură, deci nu există discriminări sau privilegii contrare articolului 16 din Constituție.
Al patrulea efect ține de sancțiune. Plata taxelor fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația de plată anticipată este justificată, ca și anularea acțiunii sau a cererii în caz de neplată.
Al cincilea efect este cel de recuperare. Contribuția justițiabilului poate fi recuperată, la cererea lui, în temeiul articolului 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Regula este timbrarea acțiunilor în justiție, iar excepțiile sunt posibile numai în măsura în care le stabilește legiuitorul.
Al șaselea efect este supapa socială. Curtea reamintește articolul 90 din Codul de procedură civilă: cel care nu poate face față cheltuielilor unui proces civil fără a-și primejdui propria întreținere sau pe cea a familiei poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
Al șaptelea efect este de metodă. Curtea constată că autorul a invocat formal articolele 1 alineatele (3) și (5), 15 alineatul (1) și 124 din Constituție, fără să motiveze contrarietatea. Curtea nu se poate substitui autorului în formularea motivelor, pentru că asta ar însemna un control de constituționalitate din oficiu, inadmisibil.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept, nimic. Ordonanța rămâne în vigoare în forma pe care o avea. Curtea spune expres că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței, deci considerentele și soluțiile deciziilor anterioare își păstrează valabilitatea.
Ce se adaugă este o confirmare la nivelul întregului act, nu al unui articol. Curtea enumeră șase decizii anterioare pe critici similare: Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023, Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009 și Decizia nr. 808 din 19 mai 2009. Reprezentantul Ministerului Public a mai invocat alte trei.
Se mai adaugă o precizare utilă pentru practicieni: legiuitorul poate impune taxe fixe sau calculate la valoare, în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată și a cuantumului ține de politica legislativă fiscală, nu de controlul de constituționalitate.
Nu se schimbă nimic nici pentru dosarul autorului. Cererea lui de reexaminare rămâne în competența instanței care i-a stabilit taxa. Aceeași graniță a fost trasată și într-un dosar vecin, publicat în aceeași ediție: o critică privind modul concret de calcul al taxei de recurs a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru că ține de aplicarea legii, nu de constituționalitatea ei.
Decizia a fost pronunțată cu unanimitate de voturi și este definitivă și general obligatorie.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Închide, la nivelul întregului act, discuția despre constituționalitatea taxelor judiciare de timbru.
- Reamintește explicit cele două căi pentru cine nu poate plăti: scutirile din ordonanță și ajutorul public judiciar.
- Confirmă că taxa plătită se poate recupera de la partea care pierde procesul.
- Standardizează raționamentul pentru instanțele care primesc excepții similare, reducând timpul pierdut pe dosare fără șanse.
- Reafirmă că simpla invocare formală a unor articole din Constituție nu ține loc de motivare.
Ce rămâne o problemă
- Decizia nu se pronunță asupra nivelului concret al taxelor, deci nu răspunde întrebării dacă unele cuantumuri chiar descurajează accesul la justiție.
- Ajutorul public judiciar și scutirile se acordă la cerere și pe bază de probe, ceea ce presupune un pas procedural în plus pentru cei fără resurse.
- Între ridicarea excepției, în martie 2022, și publicarea deciziei, în iulie 2026, au trecut peste patru ani.
- Nici președinții celor două Camere ale Parlamentului, nici Guvernul, nici Avocatul Poporului nu și-au comunicat punctele de vedere.
- Contestarea unui act întreg, fără critici punctuale, se lovește de un standard de motivare pe care puțini justițiabili fără avocat îl pot îndeplini.
Sfaturi utile
- Dacă ridici o excepție de neconstituționalitate, motivează fiecare articol invocat. Curtea respinge criticile formale, fără argumente, și nu completează motivarea în locul tău.
- Nu ataca un act normativ în bloc. Identifică textul care ți se aplică efectiv și explică în ce fel îți încalcă un drept concret.
- Dacă nu poți plăti taxa, cere scutire, reducere, eșalonare sau amânare în temeiul ordonanței, cu documente despre veniturile tale.
- Verifică și dacă te încadrezi pentru ajutor public judiciar, prevăzut de legea specială la care trimite articolul 90 din Codul de procedură civilă.
- Cere expres cheltuielile de judecată prin concluzii. Taxa plătită se recuperează de la partea care pierde procesul, în temeiul articolului 453 din Codul de procedură civilă.
- Împotriva modului de stabilire a taxei poți formula cerere de reexaminare la aceeași instanță, în trei zile de la comunicare, fără să plătești altă taxă.
- Ține minte că neplata taxei duce la anularea cererii. Termenul de plată se respectă chiar dacă ai formulat cerere de reexaminare.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
Se schimbă ceva la taxele de timbru?
De ce nu este gratuită justiția?
Ce fac dacă nu am bani de taxă?
Îmi recuperez taxa dacă câștig?
Ce se întâmplă dacă nu plătesc taxa?
De ce a respins Curtea criticile privind articolele 1, 15 și 124 din Constituție?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 591 din 20 iulie 2026 16 pagini PDF, 113 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 36 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 20 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte
Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
Mihai Busuioc — judecător
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dacian-Cosmin Dragoș — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Bianca Drăghici — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 2.517/1/2021/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.077D/2022.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, de exemplu, Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, Decizia nr. 260 din 22 aprilie 2021 și Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 28 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.517/1/2021/a3, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Sorin Florea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că instituirea unor obligații precum cele prevăzute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în sensul achitării unei taxe judiciare de timbru pentru soluționarea cererilor de chemare în judecată, îngrădește accesul liber la justiție, deoarece prin emiterea Adresei din data de 7 octombrie 2021, de comunicare a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 50 de lei, stabilită în sarcina sa, instanța de recurs i-a încălcat dreptul la proces, respectiv accesul liber la justiție. Totodată, se afirmă că statul român, prin introducerea unei astfel de reglementări, încalcă și prevederile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
6. Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece plata taxei judiciare de timbru pentru promovarea cererii de chemare în judecată reprezintă o condiție legală pentru începerea proceselor civile, iar instituirea unei asemenea exigențe nu este de natură să obstrucționeze, în sine, accesul liber la justiție. De asemenea, legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru, iar stabilirea cazurilor și a modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este opțiunea legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 din Constituție, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind caracterele statului român și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 aprilie 2024, Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023, Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, și Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009.
13. Astfel, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, precitată, paragrafele 23 și 24, Curtea a statuat că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
14. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014).
15. De asemenea, prin Decizia nr. 190 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 25 septembrie 2024, paragraful 24, Curtea a reținut că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, paragraful 19).
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
17. În final, Curtea reține că autorul excepției invocă în mod formal art. 1 alin. (3) și (5), art. 15 alin. (1) și art. 124 din Legea fundamentală și nu motivează pretinsa contrarietate a prevederilor legale criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 2.517/1/2021/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 ianuarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.