Pe scurt
- Directorii de școli au de acum o grilă precisă a orelor de predare pe care trebuie să le facă: 8, 10, 12 sau 14 ore pe săptămână, în funcție de mărimea unității.
- Directorul unei școli cu cel mult 100 de elevi predă norma întreagă, fără nicio degrevare. La celălalt capăt, o școală cu peste 1.000 de elevi îi lasă directorului doar 8 ore.
- Ordinul înlocuiește normele din 2011 și menține degrevarea sindicală, plafonată la maximum 90 de norme didactice la nivel național, cu obligații lunare și semestriale de raportare.
Publicat: M. Of. nr. 714 din 27 august 2026
Intră în vigoare: 27 august 2026
Cu o săptămână înainte de începerea anului școlar, directorii află câte ore de clasă trebuie să facă, iar cifra depinde de câți elevi au în școală. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.690/2026 Grila din acest ordin nu a rămas ultimul cuvânt: un ordin mai nou stabilește norme separate de degrevare pentru directorii de școli mici și pentru inspectorii școlari., publicat în Monitorul Oficial nr. 714 din 27 august 2026, aprobă normele metodologice privind degrevarea de normă didactică pentru personalul care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat. Este al doilea act al ministerului din aceeași săptămână care atinge cariera didactică, după cel despre evaluarea directorilor de cluburi sportive universitare.
Actul a fost semnat pe 19 august 2026 de ministrul Mihai Dimian și abrogă Ordinul nr. 4.865/2011, care reglementa aceeași materie de cincisprezece ani. Temeiul e articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Ordinul propriu-zis are patru articole. Substanța stă în anexă, care conține normele metodologice, cu șapte articole și o grilă detaliată.
A doua zi după acest ordin, Legea nr. 182/2026 a modificat chiar articolul pe care el se sprijină și a pus un plafon de 40% dintr-o normă pe orele pe care le mai poate preda un director degrevat parțial.
Tot cu o săptămână înainte de începerea cursurilor a fost fixat și bugetul programului lapte, corn și fructe pentru anul școlar 2026-2027.
Efectele pe care le produce
Primul efect e grila de ore pentru directori, construită în trepte. Un director de unitate de învățământ preuniversitar de stat predă 10 ore pe săptămână dacă școala îndeplinește una dintre șase condiții: are cel puțin 25 de formațiuni de studiu; are între 10 și 24 de formațiuni și cel puțin 10 clase de primar sau grupe de antepreșcolar și preșcolar; are cel puțin 5 structuri școlare arondate; are cel puțin 20 de formațiuni plus internat sau cantină; are cel puțin 4 niveluri de școlarizare și minimum 16 formațiuni; sau este unitate de învățământ special cu cel puțin 16 formațiuni.
Al doilea prag coboară la 8 ore, dar numai peste primul. Directorul trebuie să îndeplinească una dintre condițiile de mai sus și, suplimentar, una dintre acestea: cel puțin 1.000 de elevi, preșcolari sau antepreșcolari; cel puțin 500 de preșcolari și antepreșcolari; cel puțin 400 de antepreșcolari; cel puțin 600 de elevi la postliceal; sau cel puțin 200 de elevi și preșcolari la învățământul special.
Al treilea efect îi privește pe cei din școlile mici. Directorii unităților cu peste 100 de elevi care nu intră în niciuna dintre categoriile de mai sus predau 14 ore pe săptămână. Iar directorii unităților cu 100 de elevi sau mai puțin efectuează integral norma didactică, adică nu beneficiază de nicio degrevare.
Al patrulea efect acoperă restul funcțiilor. Directorii unităților de educație extrașcolară, ai centrelor județene de resurse și asistență educațională și ai centrelor de excelență fac 12 ore. Directorii adjuncți fac tot 12 ore. Personalul de conducere din inspectoratele școlare face 6 ore, iar cel de îndrumare și control din inspectorate sau de conducere din casele corpului didactic face 8 ore.
Al cincilea efect e degrevarea sindicală. Federațiile sindicale reprezentative desemnează persoanele care beneficiază de degrevare parțială, în limita a maximum 90 de norme didactice la nivel național. Actul le enumeră doisprezece atribuții, de la participarea în grupuri de lucru pentru proiecte de acte normative până la statutul de observator la evaluările externe ale școlilor.
Al șaselea efect e controlul asupra acelei degrevări, construit pe trei niveluri. Persoana degrevată depune lunar un raport de activitate la organizația sindicală. Președinții organizațiilor județene depun semestrial un raport de monitorizare la inspectoratul școlar. Președinții federațiilor depun semestrial un raport la Unitatea de Politici Publice „România Educată” din minister. Lista nominală și obligația de predare a fiecăruia se aprobă prin ordin de ministru.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Reperul anterior era Ordinul nr. 4.865/2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 601 din 25 august 2011, care se abrogă acum. Între cele două acte s-a schimbat legea de bază: normele vechi se sprijineau pe legislația de dinainte de 2023, cele noi pe Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Al doilea lucru nou e o supapă în ambele sensuri. Personalul de conducere, îndrumare și control poate cere în scris inspectoratului școlar să efectueze integral norma de predare, deci degrevarea nu e obligatorie. În sens invers, cei ale căror studii nu permit predarea la nivelul cerut fac activități stabilite printr-o procedură aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar.
Al treilea lucru nou e o clauză de tranziție instituțională. Articolul 7 spune că, începând cu reorganizarea inspectoratelor școlare și înființarea Centrului Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, denumirea „inspectoratul școlar județean” se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar”, iar „casa corpului didactic” se va citi „centrul pentru cariera didactică”. Actul se pregătește, deci, pentru o reformă administrativă care nu s-a produs încă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Grila e obiectivă și verificabilă: numărul de ore rezultă din cifre publice, nu din aprecierea cuiva.
- Degrevarea crește cu mărimea școlii, ceea ce corespunde volumului real de muncă administrativă a directorului.
- Directorul poate cere să predea norma întreagă, deci cine vrea să rămână la clasă nu e împiedicat.
- Degrevarea sindicală are plafon numeric explicit, 90 de norme la nivel național, în loc de o formulă vagă.
- Raportarea pe trei niveluri face degrevarea sindicală urmăribilă, iar lista nominală se aprobă prin ordin de ministru.
- Clauza de tranziție evită ca ordinul să devină inaplicabil în ziua în care inspectoratele își schimbă numele.
Ce rămâne o problemă
- Ordinul apare cu o săptămână înainte de începerea anului școlar, când încadrările sunt deja făcute.
- Pragurile se cumulează în trepte, iar o școală care pierde o formațiune de studiu poate urca directorul de la 8 la 10 ore de la un an la altul.
- Directorii școlilor cu cel mult 100 de elevi nu primesc nicio degrevare, deși conduc o instituție cu aceleași obligații de raportare ca oricare alta.
- Procedura pentru cei ale căror studii nu permit predarea se aprobă separat, de un secretar de stat, deci nu se poate citi din act.
- Cele 90 de norme sindicale nu au criterii de repartizare între federații, doar plafonul total.
- Clauza care schimbă denumirile se aplică de la o dată care nu e cunoscută, pentru că reorganizarea inspectoratelor nu are încă un calendar.
Sfaturi utile
- Numărați întâi formațiunile de studiu, nu elevii. Primul prag, cel de 10 ore, se decide pe formațiuni, structuri arondate și niveluri de școlarizare, nu pe numărul de copii.
- Verificați dacă intrați în a doua treaptă. Cele 8 ore se acordă doar cumulativ: o condiție din primul grup și una din al doilea.
- Dacă unitatea are internat sau cantină, verificați condiția de 20 de formațiuni: combinația aceasta e una dintre porțile spre 10 ore.
- Directorii de grădinițe mari să se uite la pragurile de 500 de preșcolari și 400 de antepreșcolari, care sunt separate de pragul general de 1.000 de elevi.
- Dacă studiile nu vă permit să acoperiți orele stabilite, cereți în scris încadrarea în procedura aprobată de secretarul de stat; actul o prevede expres.
- Cine vrea să predea integral poate cere asta în scris inspectoratului școlar. Este un drept, nu o excepție care se negociază.
- Pentru degrevările sindicale, rețineți obligația lunară de raport de activitate: fără ea, monitorizarea semestrială nu are pe ce se sprijini.
Întrebări frecvente
Câte ore predă un director de școală?
Cum se ajunge la 8 ore?
Dar directorii adjuncți?
Ce se întâmplă în inspectoratele școlare?
Pot cere să predau norma întreagă?
Ce se întâmplă dacă studiile nu îmi permit să predau orele stabilite?
Câte degrevări sindicale există?
Ce trebuie să raporteze cei degrevați sindical?
Ce act se abrogă?
Analiza redacției
Grila e bine construită și, mai important, e verificabilă. Un director nu mai depinde de interpretarea inspectoratului ca să afle câte ore predă: numără formațiunile de studiu, structurile arondate și nivelurile de școlarizare și citește rezultatul din act. Alegerea de a construi primul prag pe formațiuni și structuri, iar al doilea pe numărul de copii, are o logică vizibilă, pentru că cele două măsoară lucruri diferite, complexitatea administrativă și volumul. Iar dreptul de a cere predarea integrală transformă degrevarea în opțiune, nu în obligație.
Partea care nu se ține de restul e calendarul. Un act care schimbă încadrarea directorilor apare pe 27 august, cu o săptămână înainte de începerea cursurilor, când statele de funcții sunt întocmite și orarul e făcut. Ordinul pe care îl înlocuiește a stat în vigoare cincisprezece ani, deci nu era o urgență apărută peste noapte. Efectul practic e că primul an de aplicare se face prin corecții, nu prin planificare.
A doua observație privește capătul de jos al grilei. Directorul unei școli cu 100 de elevi predă norma întreagă și conduce, în același timp, o instituție cu aceleași obligații de raportare, achiziții și evaluare ca una de zece ori mai mare. Diferența de volum e reală, dar diferența de birocrație nu scade proporțional cu numărul de copii, iar actul nu recunoaște deloc acest lucru. Tot fără răspuns rămâne și repartizarea celor 90 de norme sindicale: plafonul e clar, criteriul de împărțire între federații nu.
Ce ar trebui schimbat
- Publicarea grilei înainte de întocmirea statelor de funcții. Un act care schimbă normele de predare ar trebui să apară în primăvară, nu cu o săptămână înainte de deschiderea anului școlar.
- O degrevare minimă pentru școlile mici. Chiar două ore ar recunoaște că sarcinile administrative ale unui director nu scad sub un anumit prag, oricât de puțini elevi ar avea.
- Criterii de repartizare a celor 90 de norme sindicale. Plafonul național există; fără o regulă de împărțire, distribuirea rămâne o negociere fără reper public.
- Publicarea procedurii pentru cazurile în care studiile nu permit predarea. Ea decide situația unor oameni concreți și se aprobă separat, printr-un act care nu se publică în Monitorul Oficial.
- O regulă de stabilitate anuală a pragurilor. Pierderea unei singure formațiuni de studiu poate schimba obligația de predare a directorului de la un an la altul; raportarea la situația de la o dată fixă ar face încadrarea previzibilă.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 714 din 27 august 2026 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDIN nr. 4.690 din 19 august 2026 pentru aprobarea Normelor metodologice privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat
EMITENT: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 27 august 2026
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N pentru aprobarea Normelor metodologice privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat Având în vedere: — prevederile art. 208 alin. (11) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Referatul de aprobare nr. 2.704/DGMCDRSIP din 13.08.2026 a proiectului de ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, în baza prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligației didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului didactic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3. — Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ preuniversitar de stat duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 19 august 2026. Nr. 4.690.
ANEXĂ N O R M E M E T O D O L O G I C E privind degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat
Art. 1. — Prezentele norme metodologice reglementează degrevarea de normă didactică de predare și stabilirea obligației de predare a personalului didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat.
Art. 2. — (1) Directorii unităților de educație extrașcolară, centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, precum și ai centrelor de excelență efectuează 12 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii.
(2) Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat de nivel antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal efectuează 10 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii, dacă unitatea de învățământ îndeplinește una dintre următoarele condiții:
a) are cel puțin 25 de formațiuni de studiu;
b) are între 10 și 24 de formațiuni de studiu și cel puțin 10 clase din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar;
c) are cel puțin 5 structuri școlare arondate;
d) are cel puțin 20 de formațiuni de studiu, precum și internat și/sau cantină;
e) are cel puțin 4 niveluri de școlarizare dintre următoarele: antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal, dar nu mai puțin de 16 formațiuni de studiu;
f) este unitate de învățământ special cu cel puțin 16 formațiuni de studiu.
(3) Directorii unităților de învățământ care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute la alin. (2) efectuează 8 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii, dacă unitatea de învățământ îndeplinește suplimentar una dintre următoarele condiții:
a) are cel puțin 1.000 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
b) are cel puțin 500 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) are cel puțin 400 de antepreșcolari;
d) are cel puțin 600 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal;
e) are cel puțin 200 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(4) Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat de nivel antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal care funcționează cu peste 100 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari, dar care nu se încadrează în prevederile alin. (2) și (3) efectuează 14 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii.
(5) Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat care funcționează cu un număr mai mic sau egal cu 100 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari efectuează integral norma didactică de predare.
(6) Directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară și ai centrelor județene de resurse și asistență educațională/ Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, precum și directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat de nivel primar, gimnazial, liceal, profesional sau postliceal efectuează 12 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii.
(7) Personalul didactic de predare care ocupă funcții de conducere în inspectoratele școlare efectuează 6 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii.
(8) Personalul didactic de predare care ocupă funcții de îndrumare și control în inspectoratele școlare sau funcții de conducere în casele corpului didactic efectuează 8 ore/săptămână în specializarea/specializările dobândită/dobândite prin studii.
Art. 3. — (1) În vederea participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar desemnează persoanele care beneficiază de degrevare parțială, în limita a maximum 90 de norme/posturi didactice la nivel național.
(2) Atribuțiile persoanelor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) participarea în grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de acte normative și/sau administrative cu caracter normativ în domeniul învățământului preuniversitar;
b) participarea la activități de monitorizare privind activitățile de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar;
c) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar;
d) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor de acordare a gradației de merit în învățământul preuniversitar;
e) participarea la activități de monitorizare privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere din instituțiile sau din unitățile de învățământ preuniversitar;
f) participarea în calitate de observatori în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, unităților de educație extrașcolară și inspectoratelor școlare;
g) participarea în comisii de dialog social, comisii paritare, comisii tehnice, la nivel local, județean, regional sau național;
h) participarea la negocierea contractului colectiv de muncă, la toate nivelurile;
i) participarea în comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social;
j) participarea la lucrările comisiilor de cercetare a presupuselor abateri disciplinare săvârșite de salariații membri de sindicat din unitățile de învățământ preuniversitar;
k) participarea la ședințele/instruirile cu personalul de conducere, îndrumare și control, personalul didactic sau personalul administrativ din învățământul preuniversitar;
l) participarea, cu statut de observator, la activitățile de evaluare externă, în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a unităților de învățământ preuniversitar.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care beneficiază de degrevare parțială, pot desfășura una sau mai multe din activitățile prevăzute la alin. (2), iar, în vederea verificării și monitorizării modului de îndeplinire a acestor activități, au obligația de a depune lunar un raport de activitate la organizația sindicală ai cărei membri sunt, afiliată la una dintre federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.
(4) Semestrial, președinții organizațiilor sindicale existente la nivelul județului/municipiului București, prevăzute la alin. (3), depun la inspectoratele școlare un raport de monitorizare care să exprime, la nivel județean/al municipiului București, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. (2).
(5) Președinții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar depun semestrial, la Unitatea de Politici Publice „România Educată” din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, rapoarte de monitorizare care să exprime, la nivel național, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. (2).
(6) Lista nominală a persoanelor prevăzute la alin. (1) și obligația de predare pentru fiecare persoană se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Art. 4. — Inspectoratele școlare au obligația de a monitoriza aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
Art. 5. — (1) Personalul didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat poate solicita, în scris, inspectoratului școlar efectuarea integrală a normei didactice de predare, conform specializării/ specializărilor dobândite prin studii.
(2) Personalul didactic de predare aflat în funcții de conducere în inspectoratele școlare sau în casele corpului didactic, personalul didactic de predare aflat în funcții de îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, precum și directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat de nivel antepreșcolar și/sau preșcolar cu minimum 15 grupe și minimum 5 structuri arondate sau minimum 5 locații situate la adrese diferite, ale căror studii nu permit desfășurarea obligației de predare stabilite conform prezentelor norme metodologice, efectuează activități reglementate prin procedură aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
(3) Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat care nu se încadrează în condițiile prevăzute la alin. (2) și directorii adjuncți ale căror studii nu permit desfășurarea obligației de predare stabilite conform prezentelor norme metodologice efectuează integral norma didactică de predare, conform specializării/specializărilor dobândite prin studii.
(4) Personalul didactic de predare aflat în funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat, titular pe posturi de profesor-consilier școlar, profesor-logoped, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog sau profesor itinerant și de sprijin, poate desfășura numărul de ore/săptămână pentru asigurarea obligației de predare prevăzute în prezentele norme metodologice și din norma didactică de predare aferentă unui astfel de post.
Art. 6. — (1) Personalul didactic de predare care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar de stat nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unități de învățământ preuniversitar de nivel primar sau gimnazial din mediul rural situate în zone izolate, în absența personalului didactic calificat, consiliul de administrație al inspectoratului școlar poate aproba desfășurarea de către personalul de conducere de activități didactice în regim de plata cu ora, doar la discipline pentru care acesta are calificarea necesară.
Art. 7. — În cuprinsul prezentelor norme metodologice, începând cu data reorganizării inspectoratelor școlare și înființării Centrului Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică:
a) denumirea „inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București” se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar”;
b) denumirea „casa corpului didactic” se va citi „centrul pentru cariera didactică”.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.