Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția prin care doi pensionari cereau ca reducerea cu 2 ani a vârstei de pensionare pentru cei care au locuit în zone cu poluare remanentă să se aplice și la pensia pentru limită de vârstă, nu doar la pensia anticipată parțială.
- Inadmisibil nu înseamnă constituțional. Curtea nu a validat textul, ci a constatat că cererea presupunea completarea legii cu un caz nou de reducere a vârstei, ceea ce ține exclusiv de Parlament, nu de instanța constituțională.
- Cine este vizat: persoanele cu procese pe rol întemeiate pe art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Textul nu mai există în legea de astăzi, pentru că Legea nr. 360/2023 nu a mai preluat beneficiul pentru zonele poluate. Decizia este definitivă și general obligatorie de la 24 iulie 2026.
Publicat: M. Of. nr. 605 din 24 iulie 2026
Intră în vigoare: 24 iulie 2026
Reducerea cu 2 ani a vârstei de pensionare pentru cei care au trăit zeci de ani lângă combinate și mine nu poate fi extinsă de judecători la pensia pentru limită de vârstă. Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția ridicată de Lidia Mihaela Dumitru și de Zorinel Pașa, în două dosare de la Curtea de Apel Ploiești și de la Tribunalul Prahova, motivând că extinderea cerută ar însemna completarea legii, adică o atribuție a Parlamentului. Este încă o cerere de rescriere a regulilor de pensionare respinsă de Curte, după ce aceasta confirmase deja regula de recalculare pentru cei pensionați înainte de 2011. Decizia nr. 699 din 4 decembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 24 iulie 2026.
Textul aflat în discuție este unul dintre cele mai concrete din vechea lege a pensiilor. Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 enumera nominal orașele și comunele afectate de poluarea remanentă din extracția și arderea cărbunelui, din prelucrarea minereurilor de uraniu, din metalurgia neferoasă sau din rafinarea țițeiului sulfuros, de la Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna până la Rovinari, Motru, Năvodari sau Săvinești. Cine locuise cel puțin 30 de ani într-una dintre ele, ori pe o rază de 8 kilometri în jurul sitului contaminat, beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea aplicată de regulă pensiei anticipate parțiale.
Nemulțumirea celor doi autori pornea de la o limită a acestui beneficiu. Reducerea funcționa numai la pensia anticipată parțială, nu și la pensia pentru limită de vârstă, deși condiția de fond, locuirea îndelungată în zona poluată, este aceeași. Ei au susținut că expunerea la noxe i-a afectat pe toți locuitorii orașului în egală măsură, indiferent de categoria de pensie pe care o cer, și au invocat art. 4 și art. 16 din Constituție, privind egalitatea, art. 34, dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35, dreptul la un mediu sănătos, și art. 47, nivelul de trai.
Ambele instanțe de trimitere au apreciat că excepția este neîntemeiată, iar Ministerul Public a cerut respingerea ei, invocând Decizia nr. 123 din 27 februarie 2025. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat niciun punct de vedere.
Efectele pe care le produce
Primul efect este cel mai important și cel mai ușor de citit greșit. O soluție de inadmisibilitate nu este o validare. Curtea nu a spus că art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 este constituțional, ci că nu poate analiza pe fond o critică prin care i se cere, în realitate, să adauge la lege. Diferența contează pentru oricine ar vrea să reia discuția: fondul rămâne, formal, netranșat.
Al doilea efect este procesual. Termenul în care o decizie de pensie poate fi contestată în instanță, 45 de zile de la comunicare, este scris chiar pe formularele aprobate de Casa Națională de Pensii Publice. Decizia este definitivă și general obligatorie de la publicare, iar aceeași excepție nu mai poate fi ridicată, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Cele două procese, unul având ca obiect transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, celălalt acordarea pensiei pentru limită de vârstă, se judecă mai departe fără acest argument.
Al treilea efect ține de motivul refuzului și e util dincolo de speță. Curtea a arătat, prin trimitere la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, că se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa dispozițiile legale supuse controlului. Extinderea unui beneficiu de la o categorie de pensie la alta revine exclusiv legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
Al patrulea efect este explicația de fond pe care Curtea o preia din Decizia nr. 123 din 27 februarie 2025 și care lămurește de ce cele două pensii nu sunt situații identice. La pensia pentru limită de vârstă intră în calculul stagiului complet de cotizare și perioadele asimilate din art. 49 din Legea nr. 263/2010, solicitantul trebuie să aibă vârsta standard, iar aceasta poate fi redusă potrivit art. 55-61 pentru o multitudine de situații. La pensia anticipată parțială, perioadele asimilate nu se iau în calcul, în schimb se poate ieși la pensie cu până la 5 ani mai devreme, cu o penalizare de la care art. 65 alin. (5) tocmai excepta locuitorii zonelor poluate.
Al cincilea efect este calificarea juridică a textului, formulată explicit de Curte: art. 65 alin. (5) nu reglementa un caz de reducere a vârstei legale de pensionare, ci doar o exceptare de la penalizare. La pensia pentru limită de vârstă nu există penalizare, pentru că pensionarul îndeplinește deja și stagiul complet, și vârsta standard, deci o regulă similară nu și-ar fi găsit rațiunea.
Granița dintre ce judecă instanța și ce rămâne la altcineva a fost trasată din nou, pe alt capitol al legii pensiilor. Într-o decizie publicată la 23 septembrie 2026, Curtea a răspuns că un loc de muncă nu poate fi declarat în condiții speciale printr-o hotărâre judecătorească, ci numai prin procedura administrativă pornită de angajator.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Cea mai mare schimbare nu vine din decizie, ci din legea nouă a pensiilor, și trebuie spusă limpede: beneficiul discutat aici nu mai există. Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1089 din 4 decembrie 2023 și aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Am parcurs textul consolidat al Legii nr. 360/2023, cu cele 176 de articole ale sale: nu conține nicio referire la poluare, la poluare remanentă sau la vreuna dintre localitățile enumerate în vechiul art. 65 alin. (5).
Cu alte cuvinte, reducerea de 2 ani pentru locuitorii zonelor poluate nu a fost extinsă, așa cum cereau autorii excepției, ci a dispărut cu totul odată cu vechea lege. Discuția rămâne relevantă doar pentru cererile de pensie și procesele deschise sub legea veche, unde textul continuă să producă efecte.
Curtea s-a pronunțat totuși asupra unui text abrogat, iar asta nu este o inadvertență. Regula vine din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 549 din 3 august 2011: o normă ieșită din vigoare poate fi supusă controlului de constituționalitate atât timp cât de ea depinde soluția într-un proces aflat pe rol.
Un al doilea reper de context este Legea nr. 207/2020, care a modificat alin. (5) al art. 65 și de la care pornea o parte din critică. Autorii susțineau că este discriminatoriu ca noua formă să se aplice doar pensiilor stabilite după intrarea ei în vigoare, nu și celor aflate deja în plată. Curtea de Apel Ploiești răspunsese, în punctul său de vedere, că aceasta este chiar cerința art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.
În Parlament există propuneri de reintroducere a reducerii pentru zonele poluate, motivate prin speranța de viață mai scăzută din aceste localități. Câtă vreme rămân propuneri, situația de drept este cea descrisă mai sus.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Clarifică granița dintre controlul de constituționalitate și legiferare, într-o materie în care cererile de extindere a unui beneficiu sunt frecvente.
- Explică, pe înțelesul oricui, de ce pensia anticipată parțială și pensia pentru limită de vârstă nu erau situații identice: una are penalizare, cealaltă nu, iar textul discutat era o exceptare de la penalizare, nu o reducere de vârstă.
- Nu închide dezbaterea pe fond. Fiind o soluție de inadmisibilitate, ea nu constată constituționalitatea textului, deci nu creează un precedent care să blocheze o eventuală reglementare nouă.
- Confirmă încă o dată că o normă abrogată poate fi verificată constituțional atât timp cât de ea depinde soluția într-un proces în curs, ceea ce protejează justițiabilii prinși între două legi.
Ce rămâne o problemă
- Pentru cei doi autori, rezultatul este pierderea singurului argument constituțional din dosarele lor, după o așteptare de aproape patru ani de la sesizare.
- Inegalitatea reclamată rămâne netranșată. Curtea nu spune dacă diferența de tratament era sau nu justificată, ci doar că nu ea este cea care poate corecta.
- Sub legea nouă, problema s-a mutat de la o inegalitate între categorii de pensie la dispariția completă a beneficiului pentru locuitorii zonelor poluate.
- Distanța dintre pronunțare și publicare este considerabilă. Decizia a fost dată la 4 decembrie 2025 și a ajuns în Monitorul Oficial abia la 24 iulie 2026, adică efectele ei generale s-au produs cu peste șapte luni întârziere.
- Enumerarea nominală de localități din vechiul text lăsa oricum pe dinafară zone la fel de afectate, iar decizia nu atinge deloc această problemă de fond.
Sfaturi utile
- Verificați mai întâi sub ce lege v-a fost stabilită sau v-a fost cerută pensia. Dacă cererea a fost depusă de la 1 septembrie 2024, se aplică Legea nr. 360/2023, care nu mai conține niciun beneficiu legat de zonele poluate, deci discuția din această decizie nu vă privește.
- Dacă aveți un proces pe rol întemeiat pe art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, cereți avocatului să verifice dacă susținerea se sprijinea exclusiv pe neconstituționalitate. Argumentul nu mai poate fi reluat, iar apărarea trebuie mutată pe fapte, de exemplu pe dovada perioadei de domiciliu.
- Dacă ați beneficiat efectiv de reducerea de 2 ani la pensia anticipată parțială sub legea veche, dreptul stabilit nu este afectat de această decizie. Ea privește doar cererea de extindere la o altă categorie de pensie.
- Păstrați dovezile de domiciliu pe cei 30 de ani, adică adeverințe de la primărie, acte de proprietate, contracte de închiriere sau extrase din registrul agricol. Ele rămân utile dacă Parlamentul reintroduce beneficiul, așa cum s-a propus deja.
- Nu confundați acest beneficiu cu reducerile de vârstă pentru condiții deosebite sau speciale de muncă, ori cu cele pentru grad de handicap. Acelea au temeiuri proprii, se acordă pe alte criterii și există și în legea actuală.
- Dacă locuiți într-una dintre localitățile enumerate în vechiul text și vă apropiați de pensionare, cereți Casei de Pensii o simulare scrisă. Este singurul mod de a vedea, negru pe alb, ce reduceri de vârstă vi se aplică în forma actuală a legii.
Întrebări frecvente
Ce a decis, concret, Curtea Constituțională?
De ce inadmisibilă și nu neîntemeiată?
Înseamnă că textul a fost declarat constituțional?
Mai pot cere reducerea de 2 ani pentru că am locuit într-o zonă poluată?
Care era diferența dintre cele două categorii de pensie, în privința acestui beneficiu?
Care erau localitățile vizate de vechiul text?
Cum poate fi corectată situația?
De când produce efecte decizia?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 605 din 24 iulie 2026 16 pagini PDF, 123 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
D E C I Z I A Nr. 699 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: Curtea Constituțională a României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Cosmin-Marian Văduva — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Lidia Mihaela Dumitru în Dosarul nr. 187/105/2021 al Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 603D/2022.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.879D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată de Zorinel Pașa în Dosarul nr. 680/105/2022 al Tribunalului Prahova — Secția I civilă.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.879D/2022 la Dosarul nr. 603D/2022, care a fost primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 123 din 27 februarie 2025. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8. Prin Încheierea din 15 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 187/105/2021, Curtea de Apel Ploiești — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Lidia Mihaela Dumitru într-o cauză având ca obiect transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă și formează obiectul Dosarului nr. 603D/2022.
9. Prin Sentința civilă nr. 1.604 din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 680/105/2022, Tribunalul Prahova — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Zorinel Pașa într-o cauză având ca obiect acordarea pensiei pentru limită de vârstă și formează obiectul Dosarului nr. 1.879D/2022.
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu și pensiilor aflate în plată, iar sintagma „reducerea vârstei standard de pensionare” se aplică doar pensiei anticipate parțiale, nu și pensiei pentru limită de vârstă.
11. Se arată că supunerea la un grad de poluare caracteristic anumitor localități i-a afectat pe toți locuitorii orașului, care au un drept egal la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos, iar dreptul lor de a se recupera după ce o viață întreagă au fost supuși la noxe este același, fie că s-au pensionat în luna august sau în luna septembrie a anului 2020, fie că beneficiază de pensie pentru limită de vârstă sau pensie anticipată parțială.
12. Mai mult, acordarea acestui beneficiu doar în cazul pensiei anticipate parțiale este discriminatorie și încalcă dreptul de proprietate consfințit de art. 44 și 47 din Constituție, în măsura în care nu se aplică pensiei pentru limită de vârstă, care de plano corespunde plății unor contribuții de asigurări sociale mai mari.
13. Sunt invocate și considerente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la interzicerea discriminării.
14. Discriminarea intervine în cazul reducerii elementului unic al vârstei standard de pensionare numai în situația deschiderii dreptului la pensie anticipată parțială, nu și în cazul pensiei pentru limită de vârstă, deși în ambele ipoteze este îndeplinită condiția reducerii vârstei standard de pensionare constând în locuirea în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani. Or, având în vedere elementul unic (vârsta standard de pensionare) și fix (65 de ani) care se reduce, precum și caracterul independent al condiției care determină reducerea — locuirea în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani —, se apreciază că aplicarea acestei condiții în mod aleatoriu, numai în anumite situații, creează un tratament discriminatoriu între persoanele care au locuit în zonele respective.
15. Neaplicarea reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani și în cazul persoanelor care ar îndeplini condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi, eludând însăși esența raționamentului pentru care dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 au fost adoptate, respectiv acordarea unui beneficiu persoanelor care au locuit în zone afectate de poluare remanentă pentru o perioadă îndelungată.
16. Dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare prevăzut de art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 aparține tuturor persoanelor care au vocație de a deveni pensionari, indiferent de categoria de pensie în care se încadrează, instituirea unui alt tratament juridic fiind discriminatorie și încălcând principiul garantat de art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
17. În cazul de față, scopul urmărit prin norma legală respectivă este unic și constă în acordarea unui beneficiu (reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani) unei singure categorii de persoane (celor care au locuit în zone cu poluare remanentă mai mult de 30 de ani). Așadar, se apreciază că nu se justifică aplicarea normei respective în mod discriminatoriu, cu încălcarea scopului reglementării, numai pentru o anumită categorie de pensionari. Norma nu a fost adoptată pentru o anumită categorie de pensionari, ci pentru toate persoanele care au locuit timp de peste 30 de ani într-o zonă cu poluare remanentă. Aplicarea reducerii respective numai în cazul unui anumit timp de pensie, în contextul în care condiția locuirii în zone cu poluare remanentă timp de peste 30 de ani nu are nicio legătură cu tipul de pensie, reprezintă o diferență de tratament nejustificată în mod obiectiv și rezonabil, constituind în același timp o încălcare a principiului egalității în fața legii.
18. Curtea de Apel Ploiești — Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Instanța arată că aplicarea prevederilor criticate doar în cazul pensiilor stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2020, nu și celor aflate în plată, se impune tocmai în vedere respectării art. 15 alin. (2) din Constituție care prevede că legea se aplică doar pentru viitor. De asemenea, arată că pensia anticipată parțială este reglementată ca o excepție de la regulile generale, iar situația deosebită a persoanelor care solicită o astfel de categorie de pensie a îndreptățit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiții și criterii derogatorii.
19. Tribunalul Prahova — Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât reglementarea criticată reprezintă opțiunea legiuitorului, permisă de prevederile art. 47 din Constituție, nefiind, astfel, discriminatoriu.
20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
23. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care, la data invocării prezentei excepții, reglementau condițiile în care se putea beneficia de reducerea vârstei de pensionare fără penalizarea prevăzută de alin. (4) al aceluiași articol. Curtea observă că, ulterior sesizării, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată care, la data ridicării excepției în cele două dosare conexate, aveau următorul cuprins: „Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița- Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria și Făgăraș din județul Brașov, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Urdari și Turceni din județul Gorj, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).”
24. Autorii apreciază că textele criticate sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 4 privind egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos și art. 47 privind nivelul de trai.
25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că criticile din prezenta excepție au mai fost, în esență, ridicate și în cauza soluționată prin Decizia nr. 123 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 6 august 2025, prin care Curtea a statuat că, pentru a fi acordată, pensia pentru limită de vârstă este supusă unor condiții diferite față de pensia anticipată parțială. Diferențele privesc perioadele care sunt luate în calculul stagiului complet de cotizare, vârsta de pensionare și perioadele care permit reducerea vârstei de pensionare. Astfel, în cazul pensiei pentru limită de vârstă, la calculul stagiului complet de cotizare sunt luate în considerare și perioadele asimilate enumerate la art. 49 din Legea nr. 263/2010, solicitantul pensiei trebuie să aibă vârsta standard de pensionare prevăzută de art. 53 din aceeași lege, iar această vârstă poate fi redusă potrivit art. 55-61 din Legea nr. 263/2010 pentru o multitudine de situații în care persoanele au realizat stagiul de cotizare, fără a beneficia însă și de o reducere suplimentară pentru că au locuit în zonele menționate în art. 65 alin. (5) din aceeași lege.
26. Persoanele care solicită pensia anticipată parțială nu pot beneficia, la stabilirea stagiului complet de cotizare, de perioadele asimilate. În schimb, acestea pot ieși la pensie fără a avea împlinită vârsta standard de cotizare, cu o reducere de 5 ani, iar această reducere nu este penalizată dacă persoana a locuit cel puțin 30 de ani în zonele poluate prevăzute de textul de lege supus controlului de constituționalitate.
27. Curtea a reținut în paragraful 17 al Deciziei nr. 123 din 27 februarie 2025 că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 instituie o excepție de la penalizarea beneficiarului pensiei anticipate parțiale reglementată în favoarea persoanei care a optat pentru pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, în situația în care acesta a lucrat 30 de CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ani în anumite zone poluate. În cazul pensiei pentru limită de vârstă însă, legiuitorul nu a prevăzut penalizări, întrucât pensionarul îndeplinește atât condițiile de stagiu complet de cotizare, cât și pe cele de vârstă standard de pensionare. Prin urmare, o reglementare similară cu aceea cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu și-ar găsi rațiunea.
28. Curtea a mai statuat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu reglementează un caz de reducere a vârstei legale de pensionare, ci doar de exceptare de la penalizare.
29. Curtea a conchis analiza arătând că autorul excepției solicita completarea reglementării referitoare la condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu un nou caz de reducere a vârstei legale de pensionare. Această atribuție depășește însă competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa dispozițiile legale supuse controlului, și revine în mod exclusiv legiuitorului, conform art. 47 alin. (2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Lidia Mihaela Dumitru în Dosarul nr. 187/105/2021 al Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă și de Zorinel Pașa în Dosarul nr. 680/105/2022 al Tribunalului Prahova — Secția I civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă și Tribunalului Prahova — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.