Pe scurt
- Guvernul a aprobat, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, lucrări tehnice de urgență pe Dunăre (1-4 august 2026) menite să crească nivelul apei cu 7-10 cm la Cernavodă.
- Măsura vine după ce nivelul din bazinul care alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut aproape de pragul de oprire absolută, pe fondul secetei și al unui val de căldură extremă.
- Lucrările includ eliminarea controlată a unei porțiuni din stânca Pârjoaia și ridicarea unui prag temporar din barje încărcate cu piatră, cu trafic fluvial restricționat în zonă.
Publicat: M. Of. nr. 638 din 2 august 2026
Adoptată: 1 august 2026, București
Guvernul a aprobat, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, o serie de lucrări tehnice de urgență pe Dunăre, menite să prevină oprirea neplanificată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, aflată aproape de pragul critic de funcționare din cauza secetei și a unui val de căldură extremă. Hotărârea nr. 16/2026, semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan la 1 august 2026 și publicată în Monitorul Oficial a doua zi, vine în contextul stării de alertă declarate cu o zi înainte pentru gestionarea crizei de energie electrică, aceeași criză care a determinat Ministerul Energiei să activeze CONSE, structura de comandă pentru situațiile de criză pe piața de energie.
Potrivit hotărârii, nivelul din bazinul care alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut, în doar o zi, de la 2,04 metri la 2,02 metri, în condițiile în care limita de atenție este de 1,95 metri, iar oprirea absolută se declanșează la 1,9 metri. Unitatea 1 a centralei era deja oprită la momentul adoptării deciziei. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arătau, pentru perioada 1-7 august 2026, o scădere suplimentară a debitului Dunării la Baziaș, de la circa 1.550 la 1.450 metri cubi pe secundă, iar la Cernavodă nivelul urma să coboare de la aproximativ -208 la -222 centimetri.
Presiunea asupra resurselor naturale se vede și în alte dosare de mediu ajunse la Curtea Constituțională în vara lui 2026, între care cel în care s-a decis că legea privind cotele de recoltare a ursului brun rămâne în vigoare.
Pentru crizele care cer bani, nu doar decizii, Guvernul a aprobat între timp manualul prin care fonduri din împrumuturile Băncii Mondiale pot fi redirecționate către răspunsul la o urgență.
Efectele pe care le produce
Pentru perioada 1-4 august 2026, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale au dispus două intervenții tehnice pe Dunăre: profilarea, prin eliminare controlată, a crestei active a stâncii Pârjoaia și ridicarea unui prag submers provizoriu din maximum patru barje metalice, încărcate cu piatră și așezate succesiv de la mal către albie. Scopul e redistribuirea unei părți din debitul fluviului către Dunărea Veche, cu o creștere netă estimată a nivelului apei de 7-10 centimetri la Cernavodă, suficientă, potrivit autorităților, pentru a evita oprirea forțată a Unității 2.
Efectul resimțit direct de navigatori e restricționarea accesului persoanelor și a traficului fluvial în zonele de intervenție, măsură pusă în aplicare de structurile Ministerului Afacerilor Interne și de Autoritatea Navală Română, pentru siguranța lucrărilor. Pentru publicul larg, miza reală e evitarea unei crize suplimentare pe piața de energie electrică, într-un moment în care consumul de vârf, alimentat de valul de căldură, era estimat la aproape 8.000 MW, iar importurile deveniseră nesigure din cauza reducerii producției unor centrale din regiune, precum cea de la Paks, din Ungaria. Presiunea asupra resursei de apă și a securității energetice rămâne un fir roșu al legislației recente: Curtea Constituțională a validat, în aceeași perioadă, legea care ușurează scoaterea hidrocentralelor vechi din ariile naturale protejate, tot în numele securității energetice.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
- Intervenție directă asupra albiei Dunării: autoritățile aprobă lucrări hidrotehnice de urgență (eliminare controlată de stâncă și barare parțială cu barje) special pentru a proteja funcționarea unei centrale nucleare, o măsură fără precedent recent în acest context.
- Restricții de navigație: traficul fluvial și accesul persoanelor sunt limitate temporar în zonele de lucru, situație care nu exista înainte de această hotărâre.
- Cadru legal activat în trepte: hotărârea pune în aplicare starea de alertă declarată cu o zi înainte (Hotărârea CNSU nr. 15/2026) și se bazează pe notele tehnice ale Transelectrica și ANAR, arătând o coordonare directă între sectorul energetic și cel al gospodăririi apelor.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Reduce riscul unei opriri neplanificate a Unității 2 de la Cernavodă, care ar fi agravat o criză de energie deja anunțată.
- Măsurile sunt limitate ca durată (1-4 august 2026) și țintite tehnic, fără restricții generale pentru populație.
- Arată o capacitate de reacție rapidă a instituțiilor implicate, de la avizare tehnică la lucrări efective, în mai puțin de o săptămână.
Ce rămâne o problemă
- Soluția e una de urgență, nu structurală: câștigul estimat de 7-10 centimetri nu rezolvă cauza de fond, seceta și debitul redus al Dunării, care pot reapărea în verile următoare.
- Lucrările implică o intervenție asupra albiei unui fluviu internațional, cu posibile efecte asupra ecosistemului local, neevaluate public în hotărâre.
- Restricțiile de trafic fluvial afectează, chiar și temporar, operatorii de transport și pescarii din zonă, fără o compensare menționată în act.
Sfaturi utile
- Dacă transporți marfă sau călătorești pe Dunăre în zona Cernavodă: informează-te înainte de drum despre eventualele restricții de navigație active, direct de la Autoritatea Navală Română sau de la administrația portuară locală.
- Dacă ești consumator casnic sau operator economic: nu sunt anunțate restricții la furnizarea de energie electrică; hotărârea e o măsură preventivă, nu un semnal de criză confirmată.
- Dacă lucrezi în domeniul energiei sau al gospodăririi apelor: urmărește deciziile ulterioare ale CNSU, pentru că actuala hotărâre pune în aplicare starea de alertă declarată cu o zi înainte, iar alte măsuri pot urma dacă seceta persistă.
- Dacă vrei să înțelegi contextul mai larg al crizei energetice: citește și explicațiile despre activarea CONSE, structura care coordonează răspunsul pe piața de energie electrică.
Întrebări frecvente
De ce a intervenit Guvernul pe Dunăre?
Ce lucrări au fost aprobate?
Se oprește alimentarea cu energie electrică?
Cine e afectat de restricțiile de trafic fluvial?
Ce se întâmplă după 4 august 2026?
Analiza redacției
Actul rezolvă o problemă care nu suportă amânare: bazinul din care se alimentează pompele de răcire ale Unității 2 coborâse la 2,02 m, cu limita de atenție la 1,95 m și oprirea absolută la 1,9 m. Rezerva până la oprire era de 12 centimetri, iar scăderea din ziua precedentă fusese de 2 centimetri. La ritmul acela, decizia trebuia luată în șase zile sau deloc, iar CNSU a luat-o în două, pe baza notei Transelectrica nr. 3.668/DEN din 31.07.2026 și a notei ANAR nr. D 521 din 1.08.2026. Din acest punct de vedere hotărârea e bine construită: spune ce se face, cine asigură siguranța și pe ce interval.
Problema apare când pui alături cifra pe care actul o promite și cifra pe care tot actul o prognozează. Intervenția e estimată să producă o creștere netă de 7-10 cm la CNE Cernavodă. Seceta a ținut, iar o lună mai târziu statul a renunțat la soluția cu dig și a trecut la îngustarea albiei cu nave și barje lestate, cu prag de declanșare la cota de 1,58 m dMB. În același preambul, prognoza INHGA pentru 1-7 august 2026 arată că nivelul la Cernavodă coboară de la circa -208 cm la -222 cm, adică 14 cm în aceeași săptămână. Cu alte cuvinte, în cel mai bun scenariu lucrările recuperează 10 din cei 14 centimetri pe care fluviul urmează să îi piardă, deci încetinesc căderea fără să o oprească. Iar măsurile din art. 1 sunt dispuse pentru 1-4.08.2026, adică se închid cu trei zile înainte de capătul prognozei pe care se sprijină. Actul nu spune ce se întâmplă între 5 și 7 august, cu tot cu nivelul recâștigat, dacă debitul continuă să scadă.
A doua tensiune e chiar în datele hidrologice invocate. Preambulul reține că prognoza INHGA pentru august 2026 indică un debit minim de 1.450 m3/s și un debit mediu lunar de 1.600 m3/s, dar tot acolo se arată că debitul la Baziaș ajunge la 1.450 m3/s deja pe 7 august și că hidraulicitatea scăzută afectează „perspectiva de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare”. O medie lunară de 1.600 presupune valori peste 1.600 în restul lunii, adică exact revenirea pe care aceeași frază o exclude. Actul își întemeiază urgența pe scenariul pesimist și își ia liniștea din cel optimist, fără să aleagă între ele. În fine, cele două lucrări din art. 1 nu au același regim: epiul din maximum patru barje e declarat provizoriu, dar profilarea stâncii Pârjoaia prin eliminarea crestei active e ireversibilă. Hotărârea le tratează identic, în aceeași fereastră de patru zile, și nu prevede nimic despre ce se întâmplă cu barjele după ce fereastra se închide.
Ce ar trebui schimbat
- Fereastra să fie legată de un prag hidrologic, nu de un calendar. Măsurile din art. 1 sunt dispuse pentru 1-4.08.2026, dar cauza lor e cota din bazinul de răcire. O formulare de tipul „până la revenirea cotei peste 2,10 m” ar evita necesitatea unei hotărâri noi la fiecare prelungire și ar spune limpede când încetează restricțiile din art. 2.
- Un termen pentru ridicarea epiului provizoriu și readucerea albiei la starea inițială. Patru barje metalice încărcate cu piatră, așezate de la mal către albie în plin șenal navigabil, rămân un obstacol atât timp cât nimeni nu are obligația să le scoată. Actul spune „provizoriu”, dar nu spune până când.
- Efectul real măsurat să fie publicat, nu doar cel estimat. Creșterea de 7-10 cm e o estimare dinaintea lucrării. O raportare a nivelului la CNE Cernavodă înainte și după intervenție, transmisă CNSU și publicată, ar arăta dacă soluția merită repetată la următoarea secetă sau dacă banii și albia s-au consumat degeaba.
- Restricția de navigație să fie adusă la cunoștința navigatorilor prin aviz, cu coordonate și interval orar. Art. 2 impune restricția, iar art. 3 o transmite componentelor sistemului „prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora”. Hotărârea a fost publicată pe 2 august, a doua zi după începerea perioadei de intervenție. Un aviz către navigatori emis de Autoritatea Navală Română, cu poziția exactă a zonelor interzise, e singurul document care ajunge efectiv la comandantul unei nave.
- Notele tehnice pe care se sprijină decizia să fie publice. Nota Transelectrica nr. 3.668/DEN/31.07.2026 și nota ANAR nr. D 521/1.08.2026 conțin întregul raționament tehnic, inclusiv modul în care s-au calculat cei 7-10 cm. Ele sunt citate în preambul, dar cine vrea să le verifice trebuie să depună o cerere de informații publice.
- Evaluarea ulterioară a efectului asupra stâncii Pârjoaia și a arealului din jur. Eliminarea crestei active nu se poate reface. O verificare la câteva luni, cu rezultat public, ar separa intervenția justificată de urgență de precedentul pe care ea îl creează pentru orice altă lucrare de albie cerută în regim de criză.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 638 din 2 august 2026 8 pagini PDF, 86 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE nr. 16 din 1 august 2026
privind aprobarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de apă pe fluviul Dunărea
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI – COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 2 august 2026
Având în vedere Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15 din 31.07.2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice,
luând în considerare Nota tehnică a CNTEE Transelectrica nr. 3.668/DEN/31.07.2026 privind probabilitatea apariției unei situații de criză în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, din următoarele motive:
- prognoza meteorologică pentru următoarea perioadă indică un val de căldură extremă, care va afecta mai întâi zona de vest, apoi se va propaga pe tot teritoriul național;
- pe fondul temperaturilor ridicate se anticipează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de aproximativ 8.000 MW;
- acoperirea consumului din import devine problematică, în contextul reducerii la nivel regional a disponibilității unor importante capacități de producție (de exemplu: în cazul CNE Paks, producția a fost redusă deja la 2.000 MW la 500 MW, probabilitatea de oprire totală a acesteia fiind ridicată);
- prognoza debitului Dunării realizată de INHGA la data de 31.07.2026 pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.450 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s;
- hidraulicitatea pe râurile din țară este scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidro, precum și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare;
- debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă, Unitatea 1 fiind deja oprită,
ținând cont de informațiile operative transmise de CNE Cernavodă, potrivit cărora, la data de 1 august 2026, cota de retenție din bazinul din care se alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut de la 2,04 m la 2,02 m (limita de atenție fiind 1,95 m și nivelul de oprire absolută fiind de 1,9 m),
în contextul prognozei pe termen scurt, care indică o scădere a debitului Dunării în următoarele zile, situație care va genera scăderea cotei de retenție (conform INHGA, pentru 1-7 august 2026, la Baziaș debitul este prognozat să scadă de la aproximativ 1.550 m3/s la 1.450 m3/s; la Cernavodă, nivelul este prognozat să coboare de la circa -208 cm la -222 cm, iar debitul estimat de la aproximativ 254 m3/s la 213 m3/s),
în vederea prevenirii opririi neplanificate a Unității 2 din cauza scăderii drastice a nivelului fluviului Dunărea și râurilor interioare, structurile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Apărării Naționale au elaborat o serie de propuneri privind soluțiile tehnice necesare (conform Notei tehnice a ANAR nr. D 521/1.08.2026).
Având în vedere că soluțiile sunt destinate redistribuirii unei părți a debitului fluviului către Dunărea Veche și menținerii unui nivel al apei care să permită asigurarea condițiilor necesare funcționării CNE Cernavodă,
ținând cont de faptul că măsurile de intervenție propuse prin soluțiile tehnice au potențialul de a genera o creștere netă estimată a nivelului de 7-10 cm la CNE Cernavodă față de scenariul fără intervenție,
în contextul necesității iminente de protejare a populației, menținere a continuității serviciilor publice esențiale și preîntâmpinării avariilor majore la nivelul infrastructurilor critice, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență,
în baza pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc,
în conformitate cu prevederile art. 41, 42 și art. 43 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 44, art. 20 lit. j) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,
Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. – În vederea ducerii la îndeplinire a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15 din 31.07.2026, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale dispun următoarele măsuri pentru perioada 1-4.08.2026:
- profilarea stâncii Pârjoaia prin eliminarea controlată a crestei active; respectiv
- realizarea unui epiu (prag) submers provizoriu din maximum patru barje metalice, așezate succesiv de la mal către albie și încărcate cu piatră.
Art. 2. – Structurile Ministerului Afacerilor Interne, precum și Autoritatea Navală Română asigură desfășurarea în condiții de siguranță a măsurilor de intervenție, prin restricționarea accesului persoanelor și a traficului fluvial în zonele de intervenție aferente realizării măsurilor propuse la art. 1.
Art. 3. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.
Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență,
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
București, 1 august 2026.
Nr. 16.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.