România ratează două ținte de aer curat: Guvernul mizează pe sobe noi și transport electric

Aerul pe care îl respiră un oraș românesc iarna vine, în bună parte, din sobele vecinilor și din țeava de eșapament a mașinilor din față. Guvernul recunoaște oficial, într-un document de 617 de pagini, că actualele măsuri nu sunt suficiente ca să ducă România la țintele de aer curat asumate în Uniunea Europeană. Hotărârea Guvernului nr. 580/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 670 din 13 august 2026, actualizează Programul național de control al poluării atmosferice aprobat în 2023. Este a doua intervenție majoră de mediu din această vară, după decizia Curții Constituționale privind hidrocentralele din ariile naturale protejate.

Programul este obligația României din Directiva europeană 2016/2284, cunoscută drept Directiva NEC, transpusă la noi prin Legea nr. 293/2018. Fiecare stat membru și-a asumat procente fixe de reducere a cinci poluanți față de anul 2005: dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine PM2,5. România are de tăiat, începând din 2030, 88% la dioxid de sulf, 60% la oxizi de azot, 45% la compuși organici volatili, 25% la amoniac și 58% la particule fine.

Primul program, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 119/2023, a fost trimis Comisiei Europene în februarie 2023. Presiunea europeană pe politica de mediu s-a văzut și în alt registru în aceeași lună, când o recomandare a Comisiei a dus la oprirea vânătorii de turturică pentru tot anul 2026. Actualizarea de acum, pregătită printr-un studiu contractat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în 2024, pornește de la un motiv scris negru pe alb în document: neconformarea cu angajamentele de reducere a emisiilor de particule fine și de oxizi de azot.

Hotărârea în sine are un singur articol. Tot în zona transportului rutier, dar pe latura de siguranță, Guvernul a rescris în august 2026 regulile de control al camioanelor cu mărfuri periculoase. Tot conținutul, adică programul actualizat cu tabelele, prognozele și lista măsurilor, se publică separat, în ediția Monitorului Oficial nr. 670 bis, care are 617 de pagini.

Programele de înlocuire a sobelor pe care se sprijină ținta de aer curat au primit între timp reguli proprii: cadrul metodologic publicat pe 31 august 2026.

Efectele pe care le produce

Documentul confirmă că România ratează două ținte din cinci, dacă nu schimbă nimic. În scenariul numit „cu măsuri”, adică menținerea politicilor deja adoptate, emisiile de oxizi de azot ar fi în 2030 de 185,09 kilotone, cu 39,73% sub nivelul din 2005, față de angajamentul de 60%. Particulele fine ar ajunge la 68,04 kilotone, cu 43,68% sub 2005, față de angajamentul de 58%.

La oxizi de azot, prognoza arată chiar o înrăutățire după 2025. Emisiile scad la 173,33 kilotone în 2025, apoi urcă înapoi la 185,09 kilotone în 2030. Cauza indicată în document este creșterea emisiilor din traficul rutier și din procesele de ardere din industrie, care anulează câștigul obținut prin închiderea instalațiilor mari de ardere pe cărbune.

Celelalte trei ținte sunt îndeplinite confortabil. La dioxid de sulf, reducerea prognozată pentru 2030 este de 95,24%, mult peste angajamentul de 88%. La compuși organici volatili, 47,85% față de 45%. La amoniac, 50,93% față de 25%.

Primul pachet de măsuri suplimentare atacă încălzirea caselor. Pentru particulele fine, programul selectează pentru adoptare reducerea consumului de biomasă în gospodării, prin panouri solare, pompe de căldură și termoficare de mare eficiență, și înlocuirea sobelor vechi pe lemne cu aparate eficiente energetic. Este menționat explicit un program „Rabla pentru sobe”, care ar finanța schimbarea sobelor vechi cu unele cu randament de cel puțin 80%.

Ținta este o schimbare vizibilă a structurii sobelor din România. În scenariul cu măsuri suplimentare, ponderea sobelor și cazanelor pe peleți ar ajunge la 21% în 2030, față de 4,8% în scenariul fără măsuri suplimentare, iar cea a cazanelor convenționale pe lemne la 11%, față de 7%. În oglindă, sobele convenționale pe lemne ar scădea de la 88,2% la 68%.

Al doilea pachet mută traficul de pe șosea și de pe motorină. Pentru oxizi de azot, măsurile selectate vizează transferul transportului de marfă de pe rutier pe feroviar, transport public integrat și tren metropolitan în zonele metropolitane, zone urbane cu emisii zero potrivit Legii nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, electrificarea accelerată a parcului auto și a căii ferate, livrări urbane cu vehicule electrice mici și sisteme inteligente de transport.

Pe hârtie, pachetul ajunge exact la ținte. În scenariul cu măsuri suplimentare, oxizii de azot scad cu 60,02% în 2030, adică fix peste pragul de 60%, iar particulele fine cu 61,23%, peste pragul de 58%. Marja la oxizi de azot este de două sutimi de procent, deci orice întârziere în implementare readuce România în neconformare.

Chiar și așa, aerul din orașe nu se conformează noilor standarde europene. Documentul arată că, în 2030, concentrațiile medii anuale de PM2,5 rămân sub limita de 25 micrograme pe metru cub din legislația actuală, dar depășesc limita de 10 micrograme din Directiva europeană 2024/2881 în toate zonele și aglomerările urbane din România.

O parte din pulberile acelea nu iese pe țeava de eșapament. Praful ridicat de plăcuțele și de discurile de frână intră în aceeași categorie de particule fine, iar de la 23 septembrie 2026 Uniunea măsoară emisiile de la frânare după alt regulament al ONU, cu 67 de zile înainte ca cerința Euro 7 să înceapă să se aplice tipurilor noi de mașini.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Programul din 2023 pornea de la prognozele de emisii disponibile atunci. Actualizarea folosește anul 2022 ca an istoric de referință și prognoze recalculate în decembrie 2024, care includ politici apărute între timp.

Printre politicile noi luate în calcul se numără Strategia pe termen lung „România neutră în 2050”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/2023, Strategia energetică 2025-2035, Ordonanța de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, noua Politică Agricolă Comună 2023-2027 și Regulamentul european 2023/857 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Diferența de fond este că primul program nu conținea un scenariu cu măsuri suplimentare pentru oxizi de azot și particule fine. Acum el există, cu măsuri concrete pe două sectoare și cu autorități responsabile nominalizate: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei și agențiile de dezvoltare regională, cu calendar de punere în aplicare 2025-2029 și revizuire la 4 ani.

S-a schimbat și reperul de calitate a aerului. Programul din 2023 se raporta la Legea nr. 104/2011 și la directiva din 2008. Actualizarea ia în calcul și Directiva 2024/2881, adoptată în octombrie 2024, care coboară semnificativ valorile maxime admise începând din 2030. Față de aceste valori mai stricte, România apare neconformă în mai multe zone decât față de legislația actuală.

În fine, s-a schimbat și diagnosticul pe surse. Documentul spune limpede că reducerile obținute până acum au venit din industrie și energie, prin desulfurare, retragerea capacităților pe lignit și combustibili cu conținut redus de sulf, iar cele două sectoare rămase, traficul rutier și încălzirea rezidențială, sunt exact cele pe care statul le controlează cel mai greu. Retragerea capacităților lasă în urmă lucrări de închidere și de monitorizare a mediului, iar pe 14 august 2026 două obiective miniere au ieșit din listele de închidere aprobate de Guvern, încetarea activității revenind titularului licenței de exploatare, cu fonduri proprii.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente

Analiza redacției